S-a făcut un mare tam-tam de Ziua Națională a României pentru decorația acordată Gabrielei Cenușă-Sîia de președintele Klaus Iohannis, aceasta fiind decorată la propunerea ministrului Marcel Vela.
Mulți s-au întrebat: Oare ce a făcut Gabriela Cenușă, asistenta ministrului Marcel Vela, de a ajuns să fie decorată de 1 Decembrie? Alții au spus cum de a ajuns o persoană fără studii superioare să fie decorată? Răspunsul la ultima întrebare poate fi găsit la o simplă căutare pe Google: Medalia Națională „Pentru Merit” se acordă persoanelor fără studii superioare. Pentru studii superioare, se acordă Ordinul „Pentru Merit”. Iar Gabriela Cenușă a primit Medalia Națională „Pentru Merit” clasa a III-a. Practic, nu avea nevoie de studii superioare pentru a primi medalia.
Revenind la prima întrebare, anume ce a făcut asistenta lui Marcel Vela? Bugetul.ro a aflat că Gabriela Cenușă-Sîia s-a aflat în spatele marilor campanii desfășurate pe timp de pandemie, de către Ministerul Afacerilor Interne.
Potrivit surselor Bugetul.ro, Gabriela Cenușă este cea care a coordonat campania de informare a MAI. Clipul în care apar, printre alții, Simona Halep, Marcel Vela, Raed Arafat, Nelu Tătaru, Irina Rimes și Marcel Pavel a fost realizat de Gabriela Cenușă-Sîia.
Sursele noastre spun că toate filmările au fost în regie proprie. Practic, MAI-ul nu a mai fost nevoit să plătească vreun ban pentru acest serviciu.
Gabriela Cenușă-Sîia coordonează și pagina de Facebook a Ministerului de Interne, pagină aflată pe primul loc în Monitorizarea on-line a Guvernului, conform unui grafic obținut de Bugetul.ro (perioada 25 octombrie – 1 noiembrie 2020).
Alte clipuri realizate de asistenta lui Marcel Vela
De asemenea, după cum ea însăși a dezvăluit și după cum spun și sursele Bugetul.ro, Gabriela Cenușă s-a implicat în campania cu Poliția Animalelor.
Totodată, potrivit acelorași surse bine informate ale Bugetul.ro, Gabriela Cenușă-Sîia lucrează, în prezent, la elaborarea unei campanii antidrog și anti-bullying.
Ordinul și Medalia Națională „Pentru Merit”
Medalia Națională „Pentru Merit”este o decorație națională, prima în ordine crescătoare din sistemul de decorații naționale, care se acordă persoanelor cu studii medii.
La studii medii se dau medalii si cruci, la studii superioare se dau ordine sau ordine naționale. Fiecare tip de ordin sau ordin național are corespondent și un tip de medalie, iar „Clasa a III-a” reprezintă primul grad, debutul în acest tip de decorație.
Scurt istoric
Ideea alcătuirii unui ordin cu acest nume aparţine regelui Ferdinand I, încă din 1921. Această distincţie, care urma să se numească „Ordinul de Merit al Unirii”, trebuia să răsplătească meritele deosebite ale românilor care au avut o contribuţie importantă la desăvârşirea unităţii statale. Atât proiectul de decret cât şi o serie de schiţe cu diferite variante ale însemnelor au rămas însă nefinalizate în timpul domniei lui Ferdinand I. În 1929, după moartea sa (1927), se instituie un ordin ce-i va purta numele şi care se acorda numai românilor care au avut merite la Unirea din 1918 şi ale cărui însemn avea ca bază o variantă a formei schiţate de monarhul defunct, conform presidency.ro.
Tot pe baza schiţelor făcute de regele Ferdinand I şi preluând numele iniţial, regele Carol al II-lea va institui prin Decretul Regal nr.1913 din 5 iunie 1931 semnul onorific „Pentru Merit”. Aceasta era o distincţie personală a suveranului, care o acorda numai proprio motu, pentru fapte de înaltă cultură şi de deosebit civism. Avea un număr redus de membri (280 pentru români şi 140 pentru străini) şi era organizat pe cinci grade: cruce, cavaler, ofiţer, comandor şi mare cruce. Peste numai doi ani, prin Decretul Regal nr.1167 din 14 aprilie1933, se adaugă o altă distincţie, Crucea de Onoare „Pentru Merit”, organizată pe două clase şi care se putea acorda fără limită numerică sau de stagiu.
Prin Legea conferirii de ordine şi medalii naţionale pe timp de război (Decret Regal nr.4031/1937) cele două distincţii „Pentru Merit” sunt incluse în ierarhia celor naţionale, conferite de statul român nu de suveran, iar titulatura de “semn onorific” este preschimbată în cea de „ordin”. Oricum, însemnele „de război”, atât ale ordinului cât şi ale crucii de onoare, nu vor fi folosite în timpul conflictului mondial; distincţiile cu însemne de pace rămân în uz până la abdicarea forţată a Regelui Mihai I (30 decembrie 1947) dar vor fi extrem de rar acordate sub domnia acestuia.
Potrivit Legii privind sistemul naţional de decoraţii al României nr. 29 din 2000, Ordinul Naţional „Pentru Merit” este reinstituit şi este plasat ierarhic sub „Serviciul Credincios”. Ordinul are însemne deosebite pentru civili şi pentru militari, precum şi „de război”. Poate avea maximum 7.500 de membri pentru cele cinci grade, astfel:
- cavaler: 3.000 pentru civili şi 1.000 pentru militari;
- ofiţer: 1.500 pentru civili şi 500 pentru militari;
- comandor: 675 pentru civili şi 225 pentru militari;
- mare ofiţer: 300 pentru civili şi 100 pentru militari;
- mare cruce: 150 pentru civili şi 50 pentru militari.
Ordinul este completat cu Medalia Naţională „Pentru Merit”, organizată pe trei clase, care poate fi conferită persoanelor fără studii superioare. Medalia Naţională „Pentru Merit” reprezintă echivalentul Ordinului cu acelaşi nume pentru persoanele cu studii superioare.
Vezi și
Veste bună! Din 2021 se dau noi sume de bani pentru cei care fac parte din acest program
