sursa foto:  digi24.ro

EXCLUSIV! Incompetență sau abuz în Justiție? Unde merg milioanele de euro de la UNBR. Așteptăm reacția ministrului Tudorel Toader

Reforma în Justiție pare să fie o poveste în care câțiva câștigă și cei mai mulți pierd. Pentru că atunci când tragem linie observăm că articolul din Constituție care spune că nimeni nu e mai presus de lege prevede și excepții. Atunci când ani de-a rândul definiția infracțiunii abuz în serviciu, cea pentru care au ieșit sute de mii de români în stradă, este pusă în practică chiar în timpul examenului pentru admiterea în profesia de avocat, fără ca nimeni să ia atitudine, afli și răspunsul la întrebarea de ce în fiecare zi 9 români decid să părăsească țara.

UNBR (Uniunea Națională a Barourilor din România), instituție de interes public, care gestionează și administrează bani din bugetul de stat (vezi aici detalii) și INPPA (Institutul Național de Pregătire și Perfectare a Avocaților) se ocupă în fiecare an de organizarea examenului de primire în profesia de avocat. Taxa de examen este una piperată, 1000 de lei, astfel că, de exemplu, anul trecut s-au strâns de la candidați vreo 900.000 de euro, anul ăsta alți 700.000 și dacă însumăm banii strânși din ultimii 7 ani, de la REFORMĂ, ajungem la câteva milioane de euro. Interesant este ce va face ministrul Justiției, Tudorel Toader în acest context.

Surse judiciare sunt însă sceptice cu privre la această speță. Adică dosarele în care apar ca pârâte UNBR sau INPPA se clasează, se resping sau ajung pe la Înalta Curte de Justiție, unde termenul se fixează spre 1900 toamna.

Dar ce înseamnă totuși acest examen? Ce condiții deosebite li se oferă candidaților? Primesc caviar și șampanie? Li se întinde covorul roșu la intrare? Dalai Lama vine să corecteze lucrările?

Și dacă murim de sete?

Ei bine nu. Nu ai voie să intri cu apă, deși stai în sala de examen 5 ore, iar în cazul în care totuși mori de sete, INPPA a pregătit sticle de 2 litri și pahare de unică folosință (de vreo 100 ml) ca să-i servească pe însetați. Ei au gândit eficient. De ce să dăm din milionul de euro strâns din taxa candidaților bani pe sticle de apă sigilate de 0,5 l, când putem să le dam câte un păhăruț, pe care poate-l scapă pe lucrare dacă nu beau tot dintr-o înghițitură și-l lasă pe băncile amfiteatrelor rezervate în cadrul Universtității București, răspândite în toată splendoarea Capitalei.

Revenind acum la ABUZ. Examenul cuprinde 100 de grile din 5 materii, astfel că se aleg cadre didactice universitare cu vechime de 10 ani în post, specializați pe una dintre materii, care să conceapă subiectele. Desigur, ei sunt plătiți din banii candidaților și beneficiază de sprijinul cărților, codurilor, legislației online… de tot ce doresc în momentul în care propun grilele pentru examen, pe care candidații trebuie să le rezolve singuri.

Doar că an de an, surpriză, comisiile strecoară în subiecte grile greșite, exceptându-le pe cele care lasă loc de interpretări și care îți solicită capacitățile de mentalist sau măcat de jucător la 6 din 49. După ce vin, contestații cu sutele, într-un final INPPA anunță: 5 grile greșite (de obicei), deși semne de întrebare ar ridica mai multe. Dar se admit cam 5.

Incompetență crasă sau abuz în serviciu?

Acum noi stăm și ne întrebăm. Păi dacă aceste comisii care fac subiectele, plătite din banii candidaților, cu cărțile în față și fiind avocați cadre didactice universitare cu 10 ani experiență nu reușesc să găsească răspunsul corect la propriile întrebări, apoi cum ar putea face asta un candidat la funcția de STAGIAR? Adică dacă examinatorii UNBR și INPPA sunt iertați de greșeli, pai candidații de ce nu beneficiază de același tratament? Dreptate și egalitate, nu? Avocatul are rolul de a apăra drepturile și interesele cetățenilor. Dar nu prea s-ar zice.

Desigur că peste trei sferturi din candidați nu reușesc să atingă cele peste 70 de puncte necesare și atunci revin și la anul, și la anul și la mulți ani. Unii ne-au dezvăluit că ar mai face pregătire cu profesorii și apoi bifează examenul, alții că mai lasă grile libere că are cine să le coloreze după (pe sub masă) și ținând cont că INPPA nu te lasă să scrii cu pixul tău, ci cu pixul lor cam are sens explicația.

Ce se întâmplă cu banii?

Între timp, conturile INPPA se extind. Pentru că, nu înțelegem exact cum repartizezi 900.000 de euro pentru pregătirea unui examen care conține doar o probă grilă, presărată cu greșeli impardonabile făcute de comisiile de examen cu toate cărțile în față.

Când acest lucru, se întâmplă o dată, putem admite că a fost o întâmplare. Când se întâmpla an de an, o încadrăm la infracțiune continuată. Pentru că deja reaua credință și intenția sunt evidente. Asta dacă nu cumva, avem de-a face cu o incompetență ridicată la rang de artă și atunci înlocuim infracțiunea de abuz în serviciu cu cea de neglijență în serviciu. Dar neglijență în serviciu în formă continuată, se poate?

Ne-am gândit să-l întrebăm pe domnul avocat reputat și director al INPPA, Traian Briciu, dar în 2012 ne-a spus că nu se pricepe la Drept Penal. Și cum cu codul penal în față tot spunea că nu înțelege, ne-am gândit să-l consultăm doar pe partea de civil, unde este specialist. Dar despre asta, veți putea citi zilele următoare, când vom reveni cu dezvăluiri senzaționale ale candidaților și când vom prezenta și cum a reacționat DNA în speța aceasta.

SHARE

COMENTEAZĂ

articole similare