Prim-ministrul Florin Cîțu a declarat că are în calcul implementarea unei noi legi a salarizării: ” Oamenii vor avea indicatori de performanță pe care îi vom face împreună cu companii, de multe ori va trebui să luăm companii din sectorul privat care să ne ajute să definim acești indicatori și oamenii vor fi remunerați în funcție de performanțe”.
„Am spus că în aceşti patru ani de zile veniturile în sectorul public (…) s-au dublat, cifrele sunt reale (…) Gândiţi-vă că în 2016 se cheltuiau 53 de miliarde de lei cu personalul bugetar, astăzi se cheltuiesc 110 miliarde de lei. Dintre aceste 110 miliarde de lei, 27 aproape sunt sporuri. Nu ar fi o problemă dacă aceste sporuri ar merge la oameni care şi-au făcut treaba şi peste, (…) din păcate, aceste sporuri sunt date doar pentru că tu apari la locul de muncă, 99% dintre ei”, a precizat Cîţu.
El a adăugat că noua lege a salarizării va stabili indici de performanţă pentru respectivele sporuri, în sectorul public.
„Venim cu o lege a salarizării nouă. Acolo se va lucra la modul în care vor fi distribuiţi aceşti bani. Aceşti 110 miliarde de lei vor fi distribuiţi pe criterii de performanţă. Oamenii vor avea indicatori de performanţă pe care îi vom face împreună cu companii, de multe ori va trebui să luăm companii din sectorul privat care să ne ajute să definim aceşti indicatori şi oamenii vor fi remuneraţi în funcţie de performanţe. Cred că în sectorul bugetar sunt oameni buni care (…) trebuie premiaţi”, a adăugat premierul.
El susţine că nu mai există salariu minim în sectorul public, acesta fiind, în opinia sa, un reper în evaluarea veniturilor în zona bugetară.
„În sectorul public nu cred că mai există un salariu minim. Nu cred că mai găseşti salariu minim în sectorul public. De aici ar trebui să începem”, a spus Cîţu.
Întrebat dacă este „în război” cu sindicatele, premierul a răspuns: „Sindicatele sunt în război cu mine, Nu, eu vreau doar transparenţă”, conform agerpres.ro.
Și ministrul Muncii, Raluca Turcan, a făcut o serie de precizări despre noua lege a salarizării
“După ce s-a stabilit un cadru unitar de salarizare relativ echilibrat, excepţiile au ajuns să devină regulă şi dintr-un context legal în care în sistemul bugetar există o anumită aşezare pe grilă, cu un salariu minim, cu un salariu maxim şi sporurile să fie acordate fie pentru o anumită categorie profesională, fie pentru a motiva angajaţii, am ajuns ca prin lobby făcut în Parlament ca diferite categorii profesionale să apară cu excepţii de la regula stabilită pentru toţi bugetarii”.
Turcan a spus că România se află peste media europeană în ceea ce priveşte ponderea cheltuielilor salariale.
- “Până la urmă, acesta este scopul reformei în sistemul bugetar pe care am demarat-o deja şi vrem să o ducem la bun sfârşit, de a ajunge într-un final la un cadru legal care să fie deopotrivă sustenabil, pentru că, dacă ne uităm la ponderea cheltuielilor salariale în total cheltuieli ale statului, vedem că suntem peste media europeană, să fie echitabile, să fie motivante şi pe fond instituţiile să ajungă să lucreze pentru oameni pentru că vorbim de serviciul public în cea mai mare parte şi atunci mi se pare corect ca ceea ce înseamnă salarizare în sistemul public să fie privită în permanenţă din perspectiva îndeplinirii misiunii de serviciu în sistemul public pe care aceste instituţii îl au”, a susținut Raluca Turcan.
Ea a spus că va fi făcută o analiză a acestor sporuri deoarece pentru anumite categorii profesionale au ajuns să fie completări la salariu şi sunt meserii sau categorii profesionale care merită salarii decente:
„De aceea, nici nu punem în antiteză sistemul bugetar cu sistemul privat sau sistemul sporurilor prin reducere să ducă automat la o scădere a veniturilor pentru că sunt unele situaţii şi de aceea o luăm practic categorie profesională cu categorie profesională în care mai bine creştem salariile de bază, aşezându-le în altă poziţie pe grilă decât să avem tot felul de sporuri care nu îşi au rostul pur şi simplu”.
Ea a mai afirmat că există angajaţi care sunt la nivel de salarizare 2022 şi alţii care au rămas la nivelul din 2019.
- “În prima etapă, pe legea salarizării unitare am stabilit nişte principii, şi anume care sunt salariile de bază de la care se pleacă cu plata salariilor pentru că şi aici avem o anomalie, trebuiau făcute nişte majorări graduale ale salariilor de bază şi în această creştere graduală au apărut din nou excepţiile şi unii sunt la nivel de salarizare 2022, alţii sunt la nivel de salarizare 2019.
- Aşadar, avem partea de salarizare de bază, după care unele sporuri sunt inutile, cum ar fi sporul de solicitare neuropsihică sau sporul de confidenţialitate, în condiţiile în care obligaţia legală este să respecţi legea sau alte sporuri care pot fi acordate în sumă fixă pentru că se acordă pentru acelaşi grad să spunem de expunere a angajaţilor, cum ar fi sporul de condiţii vătămătoare. Se întâmplă ca doi angajaţi într-un birou să aibă salarii de bază diferite pentru aceeaşi aşa-zisă expunere la condiţii vătămătoare să primească sume diferite, pentru că se calculează la salariul de bază”, a explicat ministrul Muncii.
Raluca Turcan a amintit că există primării de comune care au salarii mai mari decât edilii dintr-un oraș.
Ea a fost întrebată dacă un bugetar care acum câştigă 3.000 de lei cu tot cu sporuri ar putea rămâne cu un salariu mai mic după ce o parte din acestea va fi tăiată. “Nu intenţionăm să facem lucrul acesta. Acolo unde sunt salarii mici, în general salariile acestea de care vorbiţi dumneavoastră sunt chiar în domenii esenţiale, nivelul veniturilor nu intenţionăm să scadă deloc”, a răspuns ministrul Muncii, conform news.ro, citează HotNews.ro.
Potrivit Ralucăi Turcan, sunt bugetari care adaugă la salariu sporuri de 85%.
- “În legea salarizării există un articol prin care nivelul sporurilor este limitat la 30% la nivelul ordonatorului de credite. Acesta este un articol, ori prezentarea trunchiată a unui text de lege este similară cu minciuna sau manipularea, pentru că la două articole mai jos apar excepţiile.
- Prin excepţie de la plafonarea nivelului sporurilor la 30% la nivelul ordonatorului de credit vin următoarele domenii. Şi după aceea intră sănătatea, justiţia, asistenţa socială, partea de apărare şi ordine publică. Sunt salariile cărora li se adaugă sporuri cu până la 85%, dar asta nu înseamnă că toţi angajaţii din sănătate au sporuri de 85%. Evident, există segmente din sănătate unde sporurile merg chiar şi la 85%”, a explicat Raluca Turcan.
Întrebată dacă salariile vor scădea dacă din 2022 va fi tăiată partea de sporuri, Turcan a spus că va fi o decizie politică: „Principiul de la care noi plecăm este acela să nu scadă veniturile însă, dacă, de exemplu, se elimină anumite sporuri poate la nivelul unor salarii foarte mari ar putea să se opereze mici modificări întrucât trebuie să gândim şi partea de sustenabilitate.
Ar putea să scadă salariile foarte mari, nu este încă o decizie luată. Noi am avea aşa, sporurile să îşi atingă cu adevărat scopul pentru care au fost create pentru anumite meserii, anumite condiţii sau pentru a fi motivante, să reaşezăm salariile de bază şi aici există două posibilităţi – fie unele salarii sau venituri foarte mari vor fi afectate prin eliminarea unor sporuri, fie vor fi îngheţate unele venituri şi celelalte vor avea o creştere mai rapidă astfel încât să le ajungă din urmă”.
Citește și:
SURSE S-ar trage sforile pentru numirea unui nou șef al Poliției Române! Vine pe filieră PNL
