Guvernul României a adoptat o serie de măsuri urgente pentru a accelera finalizarea proiectelor din Planul Național de Redresare și Reziliență, al cărui termen limită este august 2026. Executivul a anunțat alocarea unor fonduri suplimentare din bugetul de stat și deschiderea unei linii de credit de la Trezorerie, astfel încât proiectele aflate în derulare să nu rămână fără finanțare în ultima sută de metri. Decizia vine în contextul în care România a absorbit până acum doar o parte din cei aproape treizeci de miliarde de euro alocați prin acest mecanism european.
Contextul termenului limită
Planul Național de Redresare și Reziliență se încheie definitiv la data de treizeci și unu august 2026. După această dată, fondurile nerambursabile alocate României care nu au fost cheltuite riscă să fie pierdute sau realocate altor state membre. Comisia Europeană a atras în repetate rânduri atenția că nu va exista o prelungire a termenului și că statele membre trebuie să facă dovada implementării efective a proiectelor pentru a primi ultimele tranșe de bani. România s-a angajat la peste cinci sute de reforme și investiții, dar ritmul de absorbție a fost sub așteptări.
Măsurile anunțate de Guvern
Premierul interimar Ilie Bolojan a anunțat un proiect de ordonanță de urgență care va permite plăți rapide direct de la Ministerul Finanțelor către beneficiarii de proiecte PNRR. Această procedură elimină o parte din birocrația care a încetinit până acum decontările. De asemenea, Guvernul a pus la dispoziție o linie de credit de două miliarde de lei din Trezorerie, destinată autorităților locale care au nevoie de cofinanțare pentru proiectele europene. Primăriile vor putea accesa acești bani cu termen de rambursare până la treizeci iunie 2026.
Alocarea de 2,6 miliarde de lei
În ședința recentă, Guvernul a aprobat alocarea a peste două virgulă șase miliarde de lei pentru continuarea a sute de proiecte de mediu din domeniile apă, canalizare și managementul deșeurilor, preluate din PNRR. Aceste fonduri vor asigură finanțarea necesară pentru ca proiectele să fie finalizate la timp și să nu rămână în suspensie din cauza lipsei banilor. Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene a precizat că se concentrează exclusiv pe proiectele realizabile până la termenul limită din august.
De ce era nevoie de fond de siguranță
Mai multe proiecte din PNRR au întârziat din cauza unor factori precum birocrația excesivă, contestațiile în licitații, problemele de cofinanțare și dificultățile tehnice apărute pe șantier. Autoritățile locale, în special primăriile mici și mijlocii, s-au plâns frecvent că nu dispun de resursele necesare pentru a acoperi partea de cofinanțare sau pentru a avansa plățile către constructori până la primirea decontului de la Uniunea Europeană. Fondul de siguranță creat de Guvern are rolul de a acoperi exact aceste goluri financiare și de a preveni blocajele din ultimele luni ale programului.
Riscul pierderii banilor europeni
Analiștii economici avertizează că România riscă să piardă miliarde de euro dacă nu finalizează la timp proiectele asumate. Până în prezent, țara noastră a încasat doar o treime din totalul fondurilor alocate, iar ritmul de absorbție este unul dintre cel mai slab din Uniunea Europeană. Dacă fondurile nerambursabile nu sunt cheltuite până la finalul lunii august, acestea vor fi redistribuite către alte state care au demonstrat o capacitate mai bună de implementare. Pierderea banilor ar reprezenta nu doar un eșec financiar, ci și o ratare a oportunității de modernizare a infrastructurii din sănătate, educație, transport și mediu.
Perspective și provocări
Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene a anunțat că va monitoriza zilnic stadiul proiectelor și că va acorda prioritate celor care sunt aproape de finalizare. De asemenea, autoritățile locale sunt îndemnate să depună toate eforturile pentru a elimina blocajele administrative și pentru a avansa lucrările. Succesul PNRR depinde nu doar de alocarea fondurilor de siguranță, ci și de capacitatea instituțiilor românești de a gestiona eficient resursele în această perioadă critică.
Surse: Stiripesurse.ro, RomaniaTV.net, Capital.ro, Bugetul.ro, Realitatea.net, Money.ro
