Găștile de rude și relații din Parlamentul României. Aleșii neamului fac parte din rețele de influență formate de-a lungul anilor

Autor: Adrian Dumitru

Publicat: 09-01-2026 15:44

Article thumbnail

Sursă foto: Facebook

Parlamentul României este simbolul democrației și al voinței electorale, dar la o privire atentă apare și ca o instituție în care rudenia și relațiile personale cântăresc greu în decizia partidelor de a poziționa candidați pe locuri eligibile în alegerile pentru Camera Deputaților și Senat. Legături de familie, nașii de cununie și prietenii apropiați apar frecvent în bilanțurile formațiunilor politice, influențând nu doar candidatura individuală, ci însăși imaginea reformelor de partid și șansele electorale în scrutinul din 2024.

Documentarea Euronews România arată că partidele principale, indiferent de eticheta de opoziție sau guvernare, au plasat pe liste persoane apropiate liderilor, iar uneori acestea par a face parte dintr-un soi de dinastie politică modernă.

Soți, fiice și protejate în PSD

În Partidul Social Democrat (PSD), schimbările de listă în perspectiva alegerilor legislative nu au eliminat doar candidații cu probleme judiciare, ci au păstrat în structurile eligibile și rude ori protejate ale liderilor. Printre acestea, Silvia Claudia Mihalcea, cunoscută în trecut ca „fata lui Hrebenciuc”, se regăsește pe lista pentru Camera Deputaților în București cotată drept apropiată a vicepremierului Marian Neacșu. Conducerea PSD a acordat un loc sigur pe listă astfel unei persoane cu legături strânse în partid.

La Mureș, Dumitrița Gliga candidează pentru un nou mandat în postura de fiică a fostului parlamentar Vasile Gliga. Acesta a cedat anterior ștafeta politică fiicei după ce el însuși a fost implicat într-un caz de angajări controversate la propriul cabinet parlamentar. În aceeași familie, ginerele Vasile Gliga, Horea Soporan, a ocupat funcția de senator în legislatura 2016-2020.

În Muntenia, peste filiala PSD Dâmbovița, Adelina Dobra figurează pe listă ca protejată a deputatului Claudiu Năsui, care, la rândul său, candidează în București. Relațiile între lideri și protegee transformă arbitrar criteriul de merit într-un instrument al influenței interne.

Rudenia influențează alegerile în PNL

La Partidul Național Liberal (PNL), situația nu este fundamental diferită. Daniel Gheorghe apare ca fiul controversatului primar din Otopeni, ocupând prima poziție pe lista de candidați din Ilfov. Cristina Trăilă, inițial plasată pe un loc neeligibil, ajunge cap de listă la Vaslui după o ajustare a conducerii. Surse politice atribuie acest salt unei discuții între liderii de partid despre relațiile personale ale candidatei și foști oficiali liberali.

Ionuț Stroe, poziționat pe locul trei pentru București, este ginerele fostului ministru Marcel Vela și s-a afirmat în partid ca purtător de cuvânt și șef de filială de sector cu sprijinul lui Vela. În plus, președintele Klaus Iohannis și-a poziționat în fruntea listelor colaboratori apropiați, precum Diana Păun, consilieră prezidențială pe probleme de sănătate, și ministrul Educației, Ligia Deca.

Cumetria și nașii se regăsesc în AUR

Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) oferă un tablou aparte în care cumetria și nașii joacă un rol vizibil. Conform surselor din partid, în trecut o proporție semnificativă a candidaților au fost rude de gradul întâi sau al doilea, iar liderul George Simion este acuzat că și-a plasat fini, nași și chiar unchi pe liste. Un exemplu citat este deputatul George Badiu, considerat unchi al lui Simion și plasat pe lista AUR pentru mandatul actual.

Pe listele din Suceava, Petrică Negrea, nașul de cununie al lui Simion, este cap de listă, iar Gianina Șerban, nașa copilului liderului, conduce lista AUR din Ilfov. În aceeași formațiune, Lidia Vadim Tudor, fiica fostului lider al PRM, figurează pe poziția trei în București. În plus, Ariadna Cîrligeanu, despre care mass-media a relatat un incident recent, apare ca protejată a conducerii partidului.

Minoritățile etnice mențin mandate în familie

În rândul grupului minorităților naționale, tradiția de a păstra mandate în familie este evidentă. După ce deputatul italian Andi Grosaru a renunțat la o nouă candidatură, el și-a convins mama, președinta Asociației Italienilor, să candideze și să preia mandatul comunității italiene în Parlament. Acest transfer a urmat decesului tatălui său, Mircea Grosaru, care fusese la a treia legislatură înainte de moarte.

La etnicii polonezi, deputatul Longher Ghervazen și-a poziționat soția pe listă pentru a transmite mandatul în familie după propria sa condamnare pentru conflict de interese. Rutenii au menținut reprezentarea prin Iulius Firtzak, continuator al tatălui său Gheorghe Firtzak, iar în rândul UDMR, Antal Istvan Lorant candidează ca fiu al fostului deputat Antal Istvan.

Urmărește-ne pe social media
Facebook IconYouTube IconTikTok Icon
Google News
Articole Similare
Parteneri