O decizie controversată
Guvernul României a decis, vineri, 28 august 2026, să mențină temporar în funcțiune capacitățile de producere a energiei electrice pe bază de lignit de la termocentralele Turceni și Craiova. Decizia contravine angajamentelor asumate de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), care prevedea scoaterea din exploatare a acestor grupuri până la data de 31 august 2026.
Motivele invocate de Executiv
Memorandumul adoptat de Guvern invocă siguranța sistemului energetic național ca principal argument pentru amânare. Închiderea grupurilor pe lignit ar fi redus capacitatea de producție internă într-un moment critic, în care țara se confruntă cu deficitul generat de oprirea reactoarelor de la Cernavodă. De asemenea, prețurile ridicate la energie electrică pe piața europeană au determinat autoritățile să prioritizeze stabilitatea internă.
Riscul de a pierde fonduri europene
Decizia de a amâna închiderea centralelor pune România în pericol de a nu îndeplini jaloanele asumate în fața Comisiei Europene. Deja, țara a pierdut 7 miliarde de euro din PNRR, iar bugetul total a fost redus de la 29 miliarde la 21,4 miliarde de euro. Comisia Europeană a acceptat recent renegocierea PNRR, însă noi devieri de la calendar ar putea duce la pierderea unor sume suplimentare.
Situația la Turceni și Craiova
La termocentrala Turceni, din cele opt grupuri inițiale mai funcționează doar unul, după ce grupul 4 de 285 MW a fost închis definitiv în martie 2026. La Craiova, capacitățile rămase sunt esențiale pentru a asigura funcționarea sistemului energetic în regiunea Oltenia. Reprezentanții Complexului Energetic Oltenia au susținut că închiderea accelerată ar fi dus la concedieri masive și la probleme sociale în zonă.
Reacții politice
Opoziția și organizațiile de mediu au criticat decizia Guvernului, argumentând că amânarea închiderii centralelor pe cărbune subminează tranziția energetică a României. Pe de altă parte, sindicatele din industria energetică au salutat măsura, considerând că protejează locurile de muncă și stabilitatea energetică a țării.
Termocentralele pe cărbune din România sunt printre cele mai poluante din Europa. Grupurile de la Turceni și Craiova emit anual milioane de tone de dioxid de carbon, contribuind semnificativ la schimbările climatice. Închiderea acestora era un angajament asumat nu doar prin PNRR, ci și prin Acordul de la Paris privind clima. Comisia Europeană a avertizat de mai multe ori România că amânarea decarbonizării energetice va duce la sancțiuni financiare. Pe de altă parte, sindicatele din minerit și energie au avertizat că închiderea accelerată a centralelor ar duce la concedierea a mii de angajați și la colapsul economic al județelor Gorj și Dolj. Complexul Energetic Oltenia, proprietarul centralelor, a acumulat datorii de peste 2 miliarde de lei și este în proces de restructurare. Guvernul a promis că va crea programe de reconversie profesională pentru minerii afectați, însă acestea încă nu au fost implementate la scară largă.
Energia verde rămâne o prioritate declarativă, dar realitatea economică și energetică a României o împinge în altă direcție. Deși capacitățile eoliene și solare au crescut, ele nu pot acoperi integral deficitul de producție creat de oprirea reactoarelor de la Cernavodă și de încetinirea hidroenergiei din cauza secetei. România importă acum energie electrică din Ungaria și Serbia, plâtind prețuri mai mari decât cele de producție internă. Această situație afectează competitivitatea industriei românești, care era deja sub presiune din cauza costurilor mari cu forța de muncă. Analiștii economici susțin că România are nevoie de o strategie energetică coerentă, care să combine tranziția verde cu siguranța aprovizionării. Amânarea închiderii centralelor pe cărbune este doar o soluție temporară, care nu rezolvă problemele structurale ale sectorului energetic.
Surse: Digi24, TVR Info, Bugetul.ro, Realitatea.net, Europa Liberă România
