Ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare, a anunțat miercuri seară că bugetele Ministerului Transporturilor și Ministerului Mediului vor fi suplimentate cu 2 miliarde de lei pentru achitarea facturilor aferente proiectelor din Planul Național de Redresare și Reziliență. Decizia vine în contextul în care 2026 este anul final pentru implementarea jaloanelor și investițiilor din cadrul PNRR, iar autoritățile fac eforturi susținute pentru a evita întârzieri care ar putea pune în pericol finanțarea europeană.
Cum vor fi direcționați banii
Cele peste 2 miliarde de lei vor fi direcționate către mai multe segmente esențiale ale infrastructurii. Concret, 1,33 miliarde lei vor merge către infrastructura feroviară, 409 milioane lei pentru autostrăzi, 53 milioane lei pentru infrastructura locală și 353 milioane lei pentru investiții de mediu. Această alocare urmărește deblocarea plăților către firmele care au executat lucrări și care așteaptă decontarea facturilor în condiții de incertitudine bugetară.
„Investițiile în dezvoltare nu trebuie să se oprească din cauza blocajelor la încasare. Iar firmele care au executat lucrări trebuie să aibă predictibilitate în privința plăților”, a scris Alexandru Nazare pe pagina sa de Facebook. El a adăugat că această suplimentare este posibilă datorită mecanismelor de flexibilitate bugetară și a rezervelor planificate încă de la începutul anului.
Efortul bugetar pentru PNRR în 2026
Potrivit datelor prezentate de ministrul de Finanțe, până la data de 12 octombrie au fost efectuate plăți de 44,3 miliarde de lei pentru proiectele din cadrul PNRR. Dintre acestea, 28,6 miliarde lei au reprezentat componenta de granturi, iar 15,7 miliarde lei componenta de împrumuturi. Sumele includ atât finanțarea europeană, cât și contribuția națională, TVA și alte cheltuieli suportate de bugetul de stat.
Cu alocările suplimentare anunțate și sumele încă neexecutate din bugetele celor două ministere, efortul bugetar mobilizat efectiv în 2026 în cadrul proiectelor PNRR depășește 46,5 miliarde de lei, echivalentul a aproape 8,7 miliarde de euro. Această sumă reflectă amploarea investițiilor și a angajamentelor asumate de România în fața Comisiei Europene.
Mecanismul de alocare și transparență
Nazare a explicat că suplimentarea bugetară este posibilă prin mecanismele de flexibilitate bugetară și prin utilizarea rezervelor planificate încă de la începutul anului, când a fost propus proiectul de lege a bugetului. „Stabilitatea financiară a țării înseamnă și să anticipezi nevoile, să păstrezi resurse pentru momentele dificile și să direcționezi banii acolo unde investițiile avansează efectiv”, a adăugat ministrul.
Pe de altă parte, șeful de la Finanțe a insistat asupra necesității transparenței și a unei planificări riguroase. El a cerut fiecărui minister și coordonator de reforme să clarifice ce proiecte au fost finalizate, ce lucrări au fost executate, ce facturi au fost emise și ce obligații mai trebuie finanțate, inclusiv din alte surse decât PNRR, pentru că bugetul pe 2027 nu se poate construi pe estimări sau pe facturi care apar după închiderea programului.
Provocările pe final de PNRR
Ministrul a subliniat că 2026 este anul în care România trebuie să închidă responsabil capitolul PNRR. „Am susținut accelerarea investițiilor și am mobilizat resursele necesare. Acum trebuie să ne asigurăm că România intră în 2027 cu o imagine completă asupra obligațiilor rămase”, a precizat Nazare. El a reamintit că trebuie respectate ținta obligatorie de reducere a deficitului și angajamentele europene concomitent cu menținerea unui nivel ridicat al investițiilor publice.
„Disciplina bugetară înseamnă să finanțezi ceea ce poți susține, să plătești obligațiile asumate și să nu transferi problemele de astăzi în datoriile de mâine. Aceasta este diferența dintre a administra cheltuieli și a administra responsabil finanțele publice”, a concluzionat ministrul interimar al Finanțelor.
Impactul economic al plăților
Oficialul a subliniat că dimensiunea plăților efectuate până acum arată amploarea efortului bugetar pentru susținerea investițiilor din PNRR. Aceste plăți înseamnă mai mult decât continuarea unor șantiere. Ele înseamnă lichiditate pentru companii, plăți către subcontractori și furnizori, activitate economică și locuri de muncă susținute în întreaga țară. O întrerupere a fluxului de plăți ar putea duce la blocaje în lanțul de aprovizionare și la întârzieri care ar afecta întregul sector al construcțiilor.
2 miliarde lei — suplimentare pentru Transporturi și Mediu.
1,33 miliarde lei — infrastructură feroviară.
409 milioane lei — autostrăzi.
353 milioane lei — investiții de mediu.
Surse: Antena 3 CNN, Agerpres.
