Bugetul.ro vă prezintă, în exclusivitate, un interviu cu președintele Partidului Național Liberal, Ludovic Orban. Liderul liberalilor ne-a dezvăluit ce se va întâmpla cu pensiile și salariile, după ce PNL-ul va intra la guvernare. Totodată, el ne-a vorbit de eliminarea pensiilor speciale, de articiul folosit de Guvern, prin Ministerul Finanțelor, pentru a-și face planul la încasări în luna iunie, de relația cu noua stea a PNL, Rareș Bogdan, și de multe altele.
Eugen Dinu: Vor exista tăieri de pensii și salarii, după ce va veni PNL-ul la guvernare?
Ludovic Orban: Obligația oricărui guvern este să asigure resursele financiare pentru plata pensiilor, în primul rând. De altfel, e și imposibilă tăierea pensiilor, cel puțin a pensiilor pe contributivitate. Chiar eu am fost semnatar al sesizării depuse la Curtea Constituțională în 2011 sau 2010, nu mai țin minte exact, în urma căreia Curtea Constituțională a declarat tăierea pensiilor. Astea sunt minciuni răspândite sistematic de PSD, o propagandă care nu are nicio legătură cu realitatea. Obligația oricărui guvern este de a asigura resursele financiare pentru plata pensiilor și a salariilor din sectorul public.
Vezi și EXCLUSIV Ludovic Orban desființează ideea ‘Rareș Bogdan-premier’: ‘Subsemnatul’
R: Veți încerca să eliminați pensiile speciale?
L.O. Poziția noastră este de a susține principiul contributivității, ca principiu în calcularea pensiei. Este cel mai drept, cel mai normal, cel mai firesc. Singura excepție față de calcularea pensiilor pe baza principiului contributivității o facem în cazul cadrelor militare, care sunt beneficiarii unei pensii de serviciu, dar și pe considerentul că un cadru militar, chiar și când e trecut în rezervă, oricând este gata, în cazul în care este mobilizat, să servească sub drapel. De altlfe, în toate țările NATO există această practică a pensiilor de serviciilor.
R: Practic, veți încerca eliminarea tuturor pensiilor speciale, în afara celor militare, care oricum nu sunt pensii speciale?
L.O.: Da, toate în afara celor pentru cadrele militare, care sunt considerate pensii de serviciu. Aici sunt multe categorii: pensiile parlamentarilor, pensiile funcționarilor ș.a. Noi și la dezbaterea Codului Administrativ am avut un amendament de bun-simț. Indemnizațiile primarilor au crescut. Problema pe care o au este să li se poată calcula pensiile la un nivel cât mai apropiat de indemnizațiile actuale, care sunt crescute. Și atunci am dat posibilitatea aducerii pensiilor cât mai aproape de nivelul indemnizațiilor actuale, prin plata retroactivă pe o perioadă de cinci ani de zile a contribuției, astfel încât să poată să beneficieze de o pensie crescută, dar PSD a respins amendamentul și am ajuns pe formula lor, care, vreau să atrag atenția, a fost declarată neconstituțională. Practic, Guvernul a adoptat niște prevederi, în cadrul Codului Administrativ, similare cu prevederile care au fost declarate neconstituționale.
R: Ce măsuri economice veți adopta?
L.O.: Principalul motor de creștere, care îți asigură cu adevărat o creștere economică sănătoasă, stabilă, îl reprezintă investițiile, atât investițiile private, cât și investițiile în sectorul public. În ceea ce privește investițiile publice, obiectivul nostru este să creștem la un procent cât mai mare din Produsul Intern Brut cuantumul investițiilor. În ceea ce privește investițiile private, trebuie creat un cadru prietenos, pentru ca orice afacere să se desfășoare în condiții de stabilitate, de predictibilitate, de asigurarea unei competiții oneste, astfel încât să poți să fructifici toate oportunitățile pe care le are România, atrăgând investiții, stimulând orice individ care vrea să pună pe picioare o afacere, transformând administrația într-un prieten al celor care vor să facă afaceri, care vor să investească în România. Sunt foarte multe măsuri, noi ținem constant legătura cu diferitele patronate din România, cu mediul de afaceri și avem o lungă listă de solicitări de îmbunătățire a cadrului legislativ. De asemenea, ideea noastră e foarte clară: orice modificare legislativă care afectează mediul de afaceri trebuie făcută în primele șase luni, iar după aia trebuie menținută pe toată perioada guvernării, astfel încât orice om de afaceri să aibă garanția că va avea un cadru stabil, astfel încât să-și facă un plan de afaceri și să știe că acel plan de afaceri nu va fi afectat de modificări, de reglementări făcute peste noapte, care să le afecteze acest plan de afaceri. Evident, o debirocratizare, o simplificare a procedurilor, un tratament corect din partea Fiscului. Am să dau numai un exemplu. Pe luna iunie, Guvernul – Ministerul Finanțelor – nu a rambursat TVA-ul nici la jumătatea lunii, nici la sfârșitul lunii. Practica curentă este că, pe parcursul unei luni, se fac rambursări colective, o rambursare se face la jumătatea lunii, o rambursare, spre finalul lunii. În luna iunie, în care Teodorovici s-a lăudat că și-au făcut planul la încasări și că schimbarea șefului ANAF a fost bună, de fapt, s-a bazat foarte mult pe acest artificiu, că n-au rambursat TVA-ul. Practic, au lipsit companiile de cash-ul care li s-ar fi cuvenit, pentru că rambursarea TVA trebuie făcută într-un termen de maximum 30 de zile. Practic, au folosit banii companiilor în toată perioada respectivă, ceea ce, în mod evident, înseamnă o lezare gravă a interesului de business.
R: Practic, au rambursat în iulie sau cum au procedat?
L.O.: În lulie au făcut rambursarea pentru o parte din cei care trebuiau să beneficieze de rambursarea de la jumătatea lunii iunie. Repet, pe luna iunie s-a aplicat acest artificiu, în care nu s-a făcut nicio rambursare de TVA, nici la jumătatea lunii, nici la sfârșitul lunii. Statul trebuie să fie un partener corect, trebuie să fie primul care respectă legea, contractele. Dacă un om întârzie cu plata taxelor și impozitelor sau altor obligații la buget, el imediat trebuie să plătească majorări, penalități, i se pune poprire pe cont, dar ce faci cu autoritățile publice care nu-și respectă prevederile contractuale, care întârzie plata – rambursări de TVA, pe situații de lucrări și pe toate plățile pe care trebuie să le efectueze statul? Aici trebuie o egalitate de tratament. Alte elemente care iarăși sunt foarte importante. De exemplu, în investiții, dacă cineva vrea să construiască o hală industrială sau dezvoltare imobiliară, durează mult prea mult între momentul în care e dispus să facă investiția respectivă și până reușește, efectiv, să o facă. Se pierd ani de zile până se aprobă documentațiile urbanistice, autorizațiile de lucrări, până se obțin toate celelalte avize. Fiecare lună pierdută în realizarea unei investiții este o lună pierdută pentru economia românească, pentru că nu produce efect investiția respectivă. În mod evident, trebuie o schimbare radicală de acordare a relației între guvern, între administrație și mediul de afaceri, în care mediul de afaceri să simtă foarte clar că guvernul este un partener, un om care susține afacerile, sigur, afacerile corecte, în condiții de competitivitate și care, oricând, este dispus să împiedice orice act arbitrariu sau orice intervenție a statului în funcționarea mecanismelor economice normale.
R: Câți kilometri de autostradă promite PNL? Poate să facă această promisiune?
L.O.: Noi chiar vom construi autostrăzi, spre deosebire de actuala guvernare, care are în coada priorităților dezvoltarea infrastructurii de transport. România are o nevoie uriașă de dezvoltare a infrastructurii de transport. La ora actuală, subdezvoltarea acestei infrastructuri constituie un impediment major în dezvoltarea economică și poate să creeze și foarte multe probleme de disparități între diferitele regiuni. De exemplu, Moldova nu este unită cu rețeaua de transport european, pe o infrastructură de transport de tip autostradă, cale ferată, infrastructură aeroportuară. Posibilitatea de dezvoltare este foarte redusă, pentru că puțini vor decide să investească, pentru că, știți foarte bine, atunci când o firmă vrea să investească, are mai multe locații în vedere și face o evaluare a condițiilor din fiecare locație și normal că decide locația cea mai favorabilă, iar unul dintre criteriile care stă la baza unei analize este capacitatea de a-și transporta produsele și, de ce nu, chiar și angajații.
R: V-ați gândit și cum, pe fonduri europene sau parteneriate publice private?
L.O.: Deci, avem fondurile europene, pe care nu le-am folosit. Gândiți-vă că, din exercițiul 2014-2019, acest guvern nu a început niciun proiect mare de infrastructură dintre proiectele care erau finanțabile. Sibiu-Pitești – e inadmisibil ce s-a întâmplat pe Sibiu-Pitești. A existat o rea-voință evidentă. Deci, avem resurse financiare majore. Miliarde de euro la dispoziția noastră, pentru a finanța proiecte majore de infrastructură. Autostrada de Centură a Bucureștiului, care și asta e necesară pentru a închide Coridorul IV Pan-European, care face legătura între Portul Constanța și granița de vest, la Nădlac, pentru a pune Portul Constanța, a-l lega de infrastructura de transport european. Ei n-au făcut nimic: Sibiu-Pitești, blocat, Autostrada de Centură a Bucureștiului, blocată! Dăncilă a mințit de două ori, până astăzi, că au trimis cererea de finanțare la Comisia Europeană, iar CE a răspuns, de fiecare dată, că nu s-a trimis nicio cerere de finanțare. Nu sunt capabili să finalizeze tronsonul Lugoj-Deva. E vorba de trei bucăți de autostradă, care sunt date în lucru de prin 2013, dacă țin eu bine mine, poate chiar 2012 și care bat pasul pe loc, iar unul dintre tronsoane aflăm astăzi (n.r. – joi, 11 iulie) că nu se știe dacă va fi gata până în 2024, că nu știu ce urși trec pe acolo și că ar trebui modificată soluția tehnică, că fac niște prostii inimaginabile. Alt tronson de autostradă care e finanțat pe fonduri europene și care iarăși a început anterior venirii lor la guvernare, tronsonul Sebeș-Turda, care face legătura între autostradă pe Coridorul IV și Autostrada Transilvania, două tronsoane bat pasul pe loc. În mod normal, termenul de finalizare a trecut de mult la cele două tronsoane.
Evident, a doua finanțare este de la bugetul de stat, pentru că și bugetul de stat trebuie să aloce resurse financiare pentru susținerea proiectului de constucție a autostrăzilor și, evident, parteneriatul public privat, dar un parteneriat public privat nu așa cum fac ei, ci un parteneriat public privat care să fie realizat în baza unei proceduri competitive. Păi, ce-au făcut la Comarnic-Brașov? Că ne-am trezit cu un turc și un chinez, despre care nu știm nimic, care n-au niciun fel de experiență în construcția de autostrăzi în arealul european, care au fost scoși ca iepurele din joben, fără nicio procedură competitivă, în urma căreia să rezulte cea mai avantajoasă ofertă și care Dumnezeu știe dacă o să facă vreodată acel tronson de autostradă și dacă, în spate, nu există alte interese. Iar aici e nevoie de un management foarte serios, foarte profesionist, e nevoie de transparență, e nevoie de îndeplinirea condițiilor pe care trebuie să le respectăm la nivel european, atât pe fonduri europene, cât și pe celelalte proceduri de achiziție. Cu siguranță, pentru noi este o prioritate dezvoltarea infrastructurii de transport și vom aloca resurse foarte mari și vom atrage resurse foarte mari, pentru a susține dezvoltarea foarte rapidă a infrastructurii.
R: La ora actuală, care este relația dumneavoastră cu Rareș Bogdan? Au apărut tot felul de discuții…
L.O.: Speculații! O relație normală, firească. Am făcut campania împreună, suntem în parteneriat, Rareș Bogdan e liderul grupului român din cadrul PPE-ului, care e al treilea grup ca și forță, și, împreună cu Siegfried Mureșan și cu ceilalți colegi, sunt foarte implicați în deciziile la nivel european. De altfel, Partidul Național Liberal este partidul cel mai bine reprezentat la nivel european. Suntem singurul partid care deține președinția unei comisii la nivelul Parlamentului European și nu e vorba de orice comisie. Este vorba de Comisia de Industrie, Energie și Cercetare. Exact zone fundamentale pentru România.
De asemenea, avem încă trei vicepreședinți de comisii: vicepreședintele Comisie ENVI (Comisia de mediu, sănătate și siguranța alimentelor), avem vicepreședinte pe Comisia AGRI (Agricultură și Dezvoltare rurală) și, de asemenea, vom avea vicepreședinte pe Comisia REGI (Comisia pentru dezvoltare regională), adică în zone de maxim interes pentru România, unde putem să influențăm deciziile și să aducem avantaje României. Din păcate, celelalte formațiuni politice care reprezintă România la nivel european nu dețin poziții importante la nivelul comisiei, nu există nicio președinție de comisie, în afară de comisia condusă de Adina Vălean, din partea PNL și au o reprezentare destul de săracă și la nivel de vicepreședinți de comisie.
R: V-am întrebat de relația cu Rareș Bogdan, pentru că toată lumea se aștepta ca el să fie numit șef la PNL București.
L.O.: Nu a existat niciodată această discuție.
R: Știu că a fost susținut de peste 600 de membri.
L.O.: N-aș vrea să comentez acest subiect. Organizațiile din București au obținut un scor cu 12 procente sub media națională. Evident că a fost necesară schimbarea. Eu am fost mandatat să formulez propunerile. La ora actuală, Biroul Executiv al Partidului, cu o majoritate confortabilă, cu un scor de 25 la 2, a desemnat președintele organizației în persoana Violetei Alexandru, care este un om cu o carieră foarte serioasă, fost director executiv la Asociația Pro Democrația, fondator și director la Institutul de Politici Publice, consilier al președintelui Constantinescu, pe relația cu presa internațională, ministru pentru Dialog social, adică e un om cu o carieră în spate, un om extrem de serios și un om implicat în apărarea democrației, un om care este extrem de apropiat de societatea civilă și care sunt convins că va relansa PNL în București. N-am nici cea mai mică emoție. N-a existat (n.r. – discuția ca Rareș Bogdan să devină lider PNL București). Aceasta a fost o discuție care a apărut așa, că unii, în loc să se pregătească de alegerile prezidențiale, se ocupă de alte chestiuni. Prioritatea mea zero este pregătirea bunei condiții a partidului pentru alegerile prezidențiale și aici chiar pot să vă spun că partidul este în linie de bătaie și, începând cu data de 1 august, vom începe precampania și ne batem pentru câștigarea alegerilor prezidențiale.
R: Rareș Bogdan a zis că o să-i demaște pe cei care v-au băgat limba în ureche.
(„Ne pregătim de campanie şi nu am de gând să mă cert nici cu preşedintele Iohannis, nici cu Orban. În schimb, o să îi iau de urechi pe cei care îşi bagă limba în urechea unora sau a altora”, a afirmat Rareș Bogdan recent.)
L.O.: Nu cunosc această afirmație, n-am văzut-o.
R: Ar mai putea fi Rareș Bogdan viitorul premier al României, în cazul în care Klaus Iohannis ar câștiga al doilea mandat?
L.O.: Partidul Național Liberal a luat decizia în Consiliul Național și a stabilit candidatul la funcția de prim-ministru al partidului, în persoana președintelui partidului, adică subsemnatul.
R: Are Klaus Iohannis, la ora actuală, un contracandidat real în cursa pentru alegerile prezidențiale?
L.O.: Tratăm cu mare seriozitate această competiție. Sigur că președintele României este o persoană extrem de apreciată, care se bucură de o susține foarte largă și ne batem ca să câștige un nou mandat și, ulterior, după câștigarea prezidențialelor, ne vom bate să câștigăm și celelalte alegeri, pentru că președintele are nevoie de un partener în Guvern, pentru a putea duce la bun sfârșit toate proiectele de dezvoltare pe care le susținem.
R: Credeți că veți mai reuși să mențineți scorul de la europarlamentare?
L.O.: Aici nu e vorba de a menține. Este vorba de o creștere constantă a Partidului Național Liberal. PNL, de când am preluat conducerea, împreună cu echipa care a fost aleasă la Congres, este într-un proces de reformare continuă, de deschidere către societate, de atragere a oamenilor de calitate, de promovare a valorilor din interiorul partidului, de apropiere de societate și, mai ales, de identificare a soluțiilor celor mai bune pentru rezolvarea marilor probleme din societatea românească și trendul ascendent al PNL va continua, cu siguranță.
R: Știți de ce v-am întrebat? Pentru că mulți oameni, după promisiunea făcută de Opoziție, nu doar de dumneavoastră, că va pica Guvernul Dăncilă după alegerile europarlamentare, mulți s-au simțit dezamăgiți.
L.O.: Românii au votat o veritabilă moțiune de cenzură, din care parlamentarii puterii nu au înțeles nimic și asta îi va costa pe ei, nu pe noi. Niciodată Opoziția parlamentară nu este de vină, dacă nu trece o moțiune de cenzură.
R: Credeți că nu s-au simțit înșelați?
L.O: În ceea ce mă privește pe mine și colegii mei din PNL, am făcut tot ce a depins de noi ca să convingem parlamentari din majoritate să voteze moțiunea de cenzură, în conformitate cu voința clar exprimată de oameni. Dacă ei nu au făcut lucrul ăsta, ei sunt vinovați, că nu au înțeles foarte clar și vor plăti scump. Partidele de guvernare vor plăti scump. PSD-ul de la 46% la 22,5, iar ALDE nu a depășit pragul electoral. Trendul descendent va continua. Cu cât vor acționa mai abitir împotriva voinței oamenilor, cu atât vor pierde voturi, iar prezența lor pe scena politică fie se va diminua, fie vor dispărea de pe scena politică.
