sursa foto:  presidency.ro

Ion Cristoiu: ‘Există riscul ca alegerile, ținute la termen, să fie pierdute de PNL, care dovedește de la o zi la alta c-a pierdut situația sanitară de sub control’

Jurnalistul și Publicistul Ion Cristoiu a afirmat că este convins ca alegerile parlamentare trebuie să fie ținute pe 6 decembrie 2020: ”spre deosebire de mulți dintre cei care-și dau cu părerea pro sau contra alegerilor, eu merg la Constituție, cea de care depinde orice decizie privind alegerile parlamentare”.

 

”Mă număr printre cei care, fără a avea o minimă simpatie față de regimul Iohannis – și nu șovăie să susțină asta în gura mare – că alegerile parlamentare trebuie să aibă loc la termen, pe 6 decembrie 2020. Indiferent de nivelul atins în perioada următoare de numărul de infectări cu Coronavirus și de numărul de paturi ocupate la ATI. De altfel, așa cred – sînt convinși de asta – și liderii PSD, care declară sus și tare că alegerile trebuie amînate. E vorba mai degrabă de un mijloc de luptă electorală, decît de convingere.

Dacă ar vrea cu adevărat să nu se țină alegeri în 6 decembrie 2020, partidele susținătoare ale amînării au la îndemînă instrumentul numit Boicotarea alegerilor. Nici PSD, nici alte formațiuni de Opoziție nu se gîndesc la așa ceva. Toate, asemenea PNL și USRPLUS, sînt în grafic cu momentele cerute de calendarul electoral: alcătuirea listelor de candidați, pregătirea programelor și sloganelor.

De ce sînt eu convins că alegerile trebuie ținute la termen?

Pentru că, spre deosebire de mulți dintre cei care-și dau cu părerea pro sau contra alegerilor, eu merg la Constituție, cea de care depinde orice decizie privind alegerile parlamentare.

Amînarea alegerilor parlamentare ar însemna prelungirea mandatului actualilor parlamentari.

Cum și cînd e posibilă prelungirea ne spune articolul 63 intitulat chiar așa, Durata mandatului:

„(1) Camera Deputaților și Senatul sunt alese pentru un mandat de 4 ani, care se prelungește de drept în stare de mobilizare, de război, de asediu sau de urgență, până la încetarea acestora.
(2) Alegerile pentru Camera Deputaților și pentru Senat se desfășoară în cel mult 3 luni de la expirarea mandatului sau de la dizolvarea Parlamentului.
(3) Parlamentul nou ales se întrunește, la convocarea Președintelui României, în cel mult 20 de zile de la alegeri.
(4) Mandatul Camerelor se prelungește până la întrunirea legală a noului Parlament. În această perioadă nu poate fi revizuită Constituția și nu pot fi adoptate, modificate sau abrogate legi organice.
(5) Proiectele de legi sau propunerile legislative înscrise pe ordinea de zi a Parlamentului precedent își continuă procedura în noul Parlament.”

Pentru ca alegerile parlamentare să fie amînate trebuie prelungit mandatul parlamentarilor. Pentru ca mandatul parlamentarilor să fie prelungit, trebuie declarată stare de urgență. Mandatul se prelungește pe perioada stării de urgență. Dacă se termină starea de urgență, atunci trebuie făcute de îndată alegeri parlamentare.

Cine declară starea de urgență?

Răspunde articolul 93 din Constituție, intitulat Măsuri excepționale :

„(1) Preşedintele României instituie, potrivit legii, starea de asediu sau starea de urgenţă în întreaga ţară ori în unele unităţi administrativ-teritoriale şi solicită Parlamentului încuviinţarea măsurii adoptate, în cel mult 5 zile de la luarea acesteia.

(2) Dacă Parlamentul nu se află în sesiune, el se convoacă de drept în cel mult 48 de ore de la instituirea stării de asediu sau a stării de urgenţă şi funcţionează pe toată durata acestora.”

Potrivit CCR, Parlamentul stabilește data alegerilor parlamentare. Da, dar în limitele prevăzute de Constituție. Altfel spus, Parlamentul poate stabili o altă dată decît cea de 6 decembrie 2020 pentru alegerile parlamentare, dar nu mai încolo de 20 decembrie 2020, cînd se încheie mandatul actualului Parlament. Peste această zi poate fi stabilită de către Parlament o dată a alegerilor parlamentare numai dacă președintele declară starea de urgență. Pe perioada stării de urgență nu se țin alegeri parlamentare. Dacă însă președintele decide să nu mai prelungească starea de urgență, în chip obligatoriu se țin alegeri parlamentare.

 

Ce înseamnă stare de urgență în realitate știm din experiența anului 2020. Constituția spune că mandatul se prelungește în chip automat o dată cu instituirea stării de urgență și încetează tot automat o dată cu încetarea stării de urgență.

Așadar, amînarea alegerilor nu e o chestiune simplă din punct de vedere constituțional. Amînarea înseamnă prelungirea mandatelor dincolo de termen. Care prelungire e posibilă doar dacă se declară starea de urgență. Președintele nu poate declara stare de urgență pentru ca alegerile să fie amînate. El poate declara stare de urgență care să prevadă luarea unor măsuri de limitări a drepturilor omului. În chip automat, fără ca acestea să fie trecut în decret, se prelungește mandatul.

Amînarea alegerilor e mult mai complicată decît pare la prima vedere. Ea depinde de președinte, dar nici acesta nu poate declara stare de urgență doar pentru a amîna alegerile. Starea de urgență se declară pentru a se crea cadrul legal pentru limitarea unor drepturi civile. Românii trebuie să știe că amînarea alegerilor înseamnă întoarcerea la închisul în case.

 

Acestui argument i se adaugă alte cîteva:

 

1) Potrivit Constituției, în perioada de prelungire Parlamentul are puteri limitate. Nu poate fi revizuită Constituția, nu pot fi adoptate modificări sau abrogate legi organice. Va fi un Parlament castrat într-o perioadă cînd Pandemia, Criza economică reclamă prerogative depline pentru Parlament.

2) Slăbirii de drept a puterii Parlamentului i se adaugă slăbirea de facto. Chiar dacă parlamentarii pot dezbate și adopta legi, timp de 3 luni, el va fi pentru români un Parlament pe ducă, un parlament care stă în clădirea Parlamentului mai mult formal decît moral.

Asta înseamnă prelungirea cu încă trei luni a agoniei tipice parlamentului înainte de alegerile parlamentare. Guvernul va fi mai departe lipsit de majoritate parlamentară, și cînd spun Guvern nu mă refer la orice Guvern. Alegerile ținute la termen sînt un fel de meci decisiv în urma căruia se stabilește un cîștigător și un perdant.

Deocamdată România e într-o situație aberantă. Pe de o parte, Dreapta, cîștigătoare la alegerile locale (PNL, USPLUS și PMP) însumează la votul politic de la locale peste 43%. Dacă adăugăm UDMR, înseamnă 48%. PSD a obținut doar 22%. Adăugînd Pro România și ALDE, care fac 6%, Stînga ajunge doar la 28%. E limpede că în prezent majoritatea parlamentară nu mai corespunde stării electorale din România. Dar chiar dacă în urma celor 10 luni de guvernare, PNL s-a erodat atît de tare încît alegerile ar aduce victoria PSD, confruntarea sau meciul trebuie să aibă loc.

Indiferent cine va birui, alegerile vor relansa politica din România. Și dacă la vot vor veni doar 5% dintre români, alegerile vor pune capăt agoniei care domnește în România din octombrie 2019, cînd la Victoria a venit un guvern minoritar. Criza politică provocată de amînarea alegerilor ar putea fi mai periculoasă decît Criza sanitară. Care Criză reclamă pentru fi administrată un nou suflu în materie de guvernare, ceea ce nu se obține decît în urma alegerilor parlamentare.

 

Dacă astfel stau lucrurile, unde greșesc Guvernul și Klaus Iohannis?

În felul în care abordează chestiunea alegerilor parlamentare.

Ar fi fost normal ca președintele și premierul să recunoască proporțiile Crizei și să ia măsuri drastice de protecție sanitară. Da, dar susținînd în același timp că alegerile parlamentare se vor ține la termen. Cu orice preț. Că singurul moment de relaxare vor fi alegerile. S-ar putea da astfel un semnal ferm întregii societăți despre proporțiile Crizei. Concomitent comunicarea publică ar trebui concretizată pe necesitatea ținerii alegerilor. Pentru ca teza să fie convingătoare, ar trebui invitate la Cotroceni partidele parlamentare ca să se decidă doar prin consultarea lor dacă să se țină sau nu alegeri. Scrutinul e pînă la urmă un meci. Și un meci nu poate fi ținut dacă una din echipe vrea amînarea sa.

 

În locul acestei poziții clare, ferme, Guvernul și Klaus Iohannis încearcă o falsificare a realității.

Pe de parte prin folosirea cifrelor, pe de alta prin mesaje ridicole, gen, Totul depinde de noi care trebuie să ne spălăm pe mîini.

Aceste tentative stîngace sînt principala cauză a creșterii numărului de infectări. Jocul pe sîrmă duce la măsuri contradictorii, la bîlbe, la conflictul dintre realitate și înfățișarea realității în discursul oficial.

Românii își dau seama că regimul minte, falsifică, manipulează numai și numai pentru a se ține alegeri parlamentare. Și în absența unor argumente puternice, ținerea alegerilor la termen apare românilor ca un truc prin care Klaus Iohannis vrea să pună mîna pe puterea absolută. E limpede că punîndu-se în balanță Criza sanitară cu nevoia de putere a lui Klaus Iohannis, românii să nu dea curs măsurilor de protecție impuse de regim.

Dacă mai continuă cu schizofrenia asta, există riscul ca alegerile, ținute la termen, să fie pierdute de PNL care dovedește de la o zi la alta c-a pierdut situația sanitară de sub control”, conform cristoiublog.ro.

Citește și:

Veste bună pentru angajați! Cum trebuie să își desfășoare programul de lucru în situația actualei stări de alertă

Scenariu-bombă lansat în spațiul public: Dominic Fritz se pregătește să fie următorul Klaus Iohannis?

Proiectul a fost adoptat! Vești importante pentru toți șoferii

SHARE

COMENTEAZĂ

articole similare