Jurnalistul și publicistul Ion Cristoiu afirmă că ”Va accepta ambițiosul Dacian Cioloș alt post decât cel de șef al noului partid sau de candidat la președinție? El știe că fără funcția de președinte al USRPLUS sau de candidat la președinție, are amenințată și funcția de șef al Grupului Renew Europe din Parlamentul european”.
”O istorie a presei ar trebui să conțină și o istorie a reacției cititorilor și telespectatorilor la știrile care s-au succedat și se succed de-a lungul unei întregi zile. Indiscutabil, printre reacțiile clasice față de o știre se numără și cea pe care am numi-o Stupoarea vițelului în fața porții noi. Obișnuit cu poarta veche, pe care a intrat de ani întregi, vițelul e totalmente descumpănit în fața porții noi, pe care n-o mai recunoaște. Așa se întîmplă și cu cititorii în fața unei știri pe care nu știu cum și de unde s-o ia. O astfel de știre e și cea apărută marți, 15 iunie 2021, pe site-ul de știri G4Media:
„Clotilde Armand (USR) a cîștigat alegerile pentru șefia organizației de partid USRPLUS din Sectorul 1, cu circa 70 de voturi în avans față de competitorul ei, eurodeputatul Dragoș Pâslaru (PLUS), după cum indică numărătoare voturilor care s-a finalizat luni seara.
Reamintim că alegerile interne din USRPLUS au avut loc duminică, exprimîndu-și votul aproape 1000 de membri cu drept de vot.”
Puțini sunt românii care să nu știe că în această perioadă se desfășoară în Partidul Național Liberal alegeri locale, cruciale pentru victoria uneia dintre cele două grupări în război din partidul de guvernământ. Conferințele locale și cele județene vor stabili nu mai șefii locali ai Partidului Național Liberal, dar și delegații la Congresul din 27 septembrie 2021. De acești delegați, în număr de 5000, va depinde dacă Florin Cîțu sau Ludovic Orban va ajunge la lada cu gunoi a Istoriei. Bătălia din Partidul Național Liberal se duce între două grupări ale aceleași formațiuni.
Explicabilă în acest context jubilația Grupări reformiste la vestea că filiala PNL Târgu Mureș a fost cîștigată de candidatul reformist Horațiu Suciu.
Chiar dacă Gruparea reformistă, avîndu-l candidat pe premier, pare a conține mult mai mulți lideri din fostul PDL decît Gruparea lui Ludovic Orban, nu putem întrezări totuși în războiul civil din partidul de guvernămînt o confruntare între cele două partide care prin fuziunea din 2014 au dat Partidul Național Liberal de astăzi.
Despre bătălia din Partidul Național Liberal știe toată lumea. În această perioadă se desfășoară, cel puțin teoretic, o confruntare asemănătoare în interiorul unui alt partid aflat la Guvernare: USRPLS.
Despre bătălia din acest partid nu știe aproape nimeni din România de azi.
Nu demult, două dintre partidele de Dreapta – USR și PLUS – au decis să fuzioneze. Ca și în PNL, în această perioadă se desfășoară alegeri în filialele locale ale partidului numit USRPLUS, urmate de alegeri la filialele județene și, în prima parte a lui octombrie, la nivel central, în cadrul unui Congres. Alegerile din aceste zile sunt cruciale pentru structura de conducere a formațiunii care va fi USRPLUS după congresul din octombrie 2021. Dacă la PNL se află în război de supremație două grupări din cadrul aceluiași partid, la USRPLUS se bat pentru supremație cele două partide care au decis să fuzioneze într-unul singur. Alegerile locale din noul partid trebuie să stabilească și chiar stabilesc structura de conducere la nivel local a noului partid. Se înțelege că atît USR, cît și PLUS, caută în cadrul acestor alegeri să cîștige cît mai multă pondere în structurile de conducere ale formațiunii. De rezultatul alegerilor locale și județene va depinde și rezultatul posibilei confruntări pentru șefia Partidului dintre Dacian Cioloș și Dan Barna. Ca să nu mai spunem că de rezultatul alegerilor locale și județene va depinde și răspunsul la întrebarea:
Care dintre cele două partide va domina în conducerea noului partid?
Nedumerirea cititorilor la lectura știrii despre rezultatul alegerilor locale de la Sectorul 1 este explicabilă. La aceste alegeri s-au confruntat două personalități din cele două partide aflate în dispută. Din partea USR a candidat Clotilde Armand, iar din partea PLUS, Dragoș Pâslaru. Așadar, PLUS a aruncat în joc un greu al formațiunii. Dragoș Pâslaru a fost ministru în guvernul tehnocrat Dacian Cioloș și actualmente e europarlamentar. Avînd în vedere că la alegerile de la Sectorul 1 urma să se stabilească relația de putere dintre USR și PLUS în cadrul noului partid, momentul de duminică ar fi trebuit să se numere printre cele mai importante din viața noastră politică.
În ciuda acestui adevăr alegerile au trecut aproape neobservate.
Una dintre cauze stă în secretomania securistică definitorie pentru USRPLUS. Toate partidele postdecembriste s-au supus și se supun legii transparenței. USR și PLUS au avut și au o viață internă ținută departe de scena publică. Deși deosebit de importante pentru viitorul partid, deși angajînd două personalități publice, alegerile de la Sectorul 1 s-au desfășurat într-o deplină taină de tip securistic. Asta e una dintre explicațiile nedumeririi stîrnite în rîndul cititorilor de știrea potrivit căreia la Sectorul 1 au avut loc alegeri ale filialei USRPLUS.
O altă explicație ține de raportarea acestor alegeri la confruntarea dintre USR și PLUS în cadrul procesului de fuziune. Din cîte se vede PLUS a aruncat în joc un greu al formațiunii. Potrivit știrii, Dragoș Pâslaru a pierdut în fața lui Clotilde Armand. Ceea ce înseamnă că la Sectorul 1 PLUS a pierdut în fața USR. Nu avem informații despre desfășurarea bătăliei de la alegerile din filiale în cadrul noului partid. Rezultatul de la Sectorul 1 ne lasă să întrezărim însă un eșec de proporții al PLUS. Dacă după fuziunea dintre Partidul Democrat Liberal și Partidul Național Liberal, alegerile din 2017 au păstrat cît de cît un echilibru între cele două formațiuni , în cazul alegerilor din USRPLUS putem vorbi de o dispariție de a lungul verii a unui partid care s-a numit până nu de mult PLUS. Explicațiile eșecului vizibil sunt numeroase. Altădată poate le vom trece în revistă. Sigur e însă că așa cum se conturează, rezultatul bătăliei dintre USR și PLUS va duce la dispariția de pe scena politică a unui personaj politic important, dominat de mari ambiții: Dacian Cioloș.
E greu de crezut că în condițiile în care la toate nivelele PLUS nu e reprezentat în noul partid, la congresul din octombrie va mai putea fi prezent în noua conducere un lider PLUS de azi. Dacian Cioloș nu mai are cum să pretindă funcția de șef al USRPLUS. Cît despre funcția de candidat la președinție, cine crede că Dan Barna i-o va ceda lui Dacian Cioloș așa de dragul ochilor frumoși ai acestuia din urmă? Dacă PLUS ar avea succese la alegerile locale din filiale și la alegerile din filialele județene, Dacian Cioloș ar avea de pe acum un număr de voturi cu care și-ar putea negocia candidatura.
După cum merg lucrurile, PLUS se îndreaptă spre pierderea catastrofală a alegerilor din USRPLUS. În chip logic, Dacian Cioloș se îndreaptă spre pierderea alegerilor din USRPLUS. Va accepta ambițiosul Dacian Cioloș alt post decît cel de șef al noului partid sau de candidat la președinție? El știe că fără funcția de președinte al USRPLUS sau de candidat la președinție, are amenințată și funcția de șef al Grupului Renew Europe din Parlamentul european. Așa cum și Anca Dragu știe că fără o funcție în noul partid nu va mai putea pretinde să rămînă în mult rîvnita funcție de președinte al Senatului.
Ca și în cazul PNL, 2021 poate însemna pentru USRPLUS mai mult decît niște simple alegeri. Poate însemna sfîrșitul destinului politic pentru cel puțin două personaje politice. Pentru personajele care vor pierde alegerile în cele două partide”, a scris Ion Cristoiu pe blogul său.
