O nouă lege a salarizării și corectarea modului în care sunt recunoscute anumite perioade de muncă la pensie se află pe lista cererilor prezentate ministrului Muncii, Florin Manole. Președintele Blocului Național Sindical, Dumitru Costin, a discutat aceste subiecte cu ministrul marți, 27 octombrie 2026.
Revendicările vizează veniturile angajaților, drepturile de pensie, combaterea muncii nedeclarate și protecția lucrătorilor români din străinătate. Întâlnirea a fost prezentată de BNS ca primul pas pentru pregătirea unui calendar de discuții cu ministrul și echipa sa, nu ca adoptarea unor măsuri deja aplicabile.
Ce vor sindicatele de la noua lege a salarizării
BNS solicită elaborarea unei legi care să ofere un cadru echitabil și coerent pentru remunerarea muncii. Această cerere se află printre prioritățile pe care Dumitru Costin le-a prezentat în numele organizațiilor afiliate, alături de problema stabilirii salariului minim.
Pentru salariul minim, obiectivul invocat de sindicate este protejarea puterii de cumpărare a lucrătorilor. Comunicatul despre întâlnire prezintă tema care urmează să fie negociată, fără să anunțe o nouă valoare a salariului minim sau o grilă de salarizare aprobată.
Cele două solicitări urmăresc componente diferite ale veniturilor din muncă. Pe de o parte, organizația cere o nouă construcție legislativă a salarizării; pe de alta, aduce în discuție pragul minim de plată și raportarea lui la nevoile salariaților.
Ce corecturi sunt cerute pentru pensii
În privința pensiilor, BNS cere recunoașterea corespunzătoare a perioadelor lucrate în condiții deosebite sau speciale. Argumentul sindical este că, pentru asemenea perioade, angajatorii achită contribuții suplimentare, care trebuie reflectate corect la stabilirea drepturilor de pensie ale salariaților vizați.
Dumitru Costin a prezentat o soluție pentru remedierea situației, despre care organizația spune că afectează numeroși lucrători. Tema recalculării este astfel legată de corectarea legislației și de valorificarea acestor perioade, nu de anunțarea unei noi recalculări generale, deja decise pentru toți pensionarii.
Miza formulată de sindicate este legătura dintre contribuțiile suplimentare și drepturile recunoscute la pensionare. Acest punct urmează să fie analizat în cadrul discuțiilor legislative și administrative pe care BNS dorește să le poarte cu Ministerul Muncii.
Munca pe platforme și transparența veniturilor
O altă prioritate este adoptarea legii care transpune directiva europeană privind munca pe platforme digitale. În prezentarea solicitărilor, BNS arată că România trebuie să încheie acest proces până la sfârșitul anului, motiv pentru care tema este inclusă pe agenda discuțiilor.
Separat, organizația cere reluarea dezbaterilor și aprobarea legii de transpunere a directivei privind transparența salarială. Sindicaliștii o descriu ca pe un instrument important pentru combaterea inechităților de remunerare și vor ca această componentă să fie discutată cu echipa ministerului.
Ambele cereri privesc adaptarea legislației naționale la reguli europene. În lista transmisă după întâlnire, ele apar ca demersuri de finalizat, alături de reforma salarizării, fără să fie prezentate drept legi intrate deja în vigoare în urma dialogului de marți.
Inspecția Muncii și combaterea muncii nedeclarate
BNS cere o reformă profundă a Inspecției Muncii. Scopul declarat este consolidarea capacității instituției de a verifica respectarea legislației și de a proteja drepturile salariaților, o temă pe care sindicatele o leagă de funcționarea efectivă a mecanismelor de control.
În aceeași zonă, organizația propune elaborarea unui pachet de măsuri pentru reducerea muncii nedeclarate. Direcțiile enumerate sunt prevenția, controlul și responsabilizarea angajatorilor, fără ca prezentarea întâlnirii să detalieze sancțiuni noi ori proceduri concrete aprobate de autorități.
Lista cuprinde și identificarea reformelor prioritare pentru viitorul Cadru Financiar Multianual. BNS urmărește ca politicile și finanțările europene să răspundă mai bine nevoilor economice și sociale, astfel încât discuțiile să depășească strict problema veniturilor lunare.
Sprijin pentru lucrători în România și Germania
Sindicatele solicită crearea unei rețele de centre de asistență pentru cetățenii statelor terțe care vin să muncească în România. Aceste centre ar trebui să faciliteze accesul la informații, servicii de sprijin și protecția drepturilor legale ale lucrătorilor.
În paralel, BNS cere găsirea unei soluții pentru recuperarea unor drepturi financiare cuvenite românilor care lucrează în Germania. Obiectivul este ca oamenii afectați să poată beneficia efectiv de sumele datorate, subiect distinct de sprijinul cerut pentru cetățenii străini veniți în România.
Organizația a anunțat că va continua să susțină aceste teme în dialogul cu autoritățile. Pentru BNS, rezultatul urmărit este transformarea discuțiilor în soluții legislative și administrative, care să răspundă problemelor concrete ale lucrătorilor și să le protejeze veniturile și drepturile.
Surse: Antena 3 CNN
