România avea 21,558 milioane de persoane înregistrate după domiciliu la 1 iulie 2026, potrivit datelor Institutului Național de Statistică prezentate pe 28 octombrie. Numărul este cu 0,5% mai mic decât cel consemnat la aceeași dată a anului trecut.
Cifra vine cu o precizare esențială: nu reprezintă populația care locuiește efectiv în țară. Indicatorul include persoanele cu cetățenie română și domiciliul în România, inclusiv unii emigranți. INS avertizează că populația după domiciliu nu trebuie confundată cu populația rezidentă.
Ce măsoară cifra de 21,558 milioane
Datele publicate descriu populația după domiciliu la o dată precisă, 1 iulie 2026. Comparațiile anuale din comunicare se raportează la 1 iulie 2025, nu la începutul anului și nici la momentul publicării statisticii, în luna octombrie.
Definiția folosită de INS are două componente: cetățenia română și domiciliul pe teritoriul țării. Faptul că o persoană apare în acest indicator nu dovedește că trăiește în prezent în localitatea în care are domiciliul sau că lucrează în România.
De aceea, răspunsul la întrebarea câți români sunt în țară depinde de indicatorul urmărit. Cele 21,558 milioane reprezintă totalul după domiciliu raportat în această statistică, nu o numărătoare a tuturor românilor din lume și nici totalul populației rezidente.
Scăderea este mai pronunțată în orașe
În mediul urban, populația după domiciliu a ajuns la 11,881 milioane de persoane. Numărul este mai mic cu 0,9% față de 1 iulie 2025, potrivit comparației prezentate de Institutul Național de Statistică pentru aceeași perioadă a anului.
În mediul rural, indicatorul se situează la 9,677 milioane de persoane, cu o reducere de 0,02% față de anul precedent. Ambele medii înregistrează astfel scăderi, dar ritmul consemnat pentru orașe este mai pronunțat decât cel din comune.
Valorile de 11,881 milioane și 9,677 milioane descriu repartizarea aceluiași total național după domiciliu. Ele nu arată, prin ele însele, câte persoane s-au mutat de la oraș la sat sau în sens invers în intervalul analizat.
Femeile rămân mai numeroase decât bărbații
Populația feminină era de 11,049 milioane de persoane la 1 iulie 2026. Comparativ cu aceeași dată din anul precedent, numărul femeilor înregistrate după domiciliu s-a redus cu 54.300 de persoane, arată situația prezentată de INS.
Populația masculină a ajuns la 10,509 milioane, în scădere cu 59.600 de persoane față de 1 iulie 2025. Reducerea numerică a fost, așadar, mai mare în rândul bărbaților, deși femeile continuă să reprezinte grupul mai numeros în totalul raportat.
Mai mulți vârstnici în raport cu populația tânără
Persoanele de 65 de ani și peste însumau 4,098 milioane, în timp ce grupa de vârstă 0–14 ani avea 2,944 milioane de persoane. Numărul vârstnicilor îl depășea cu 39,2% pe cel al copiilor din această categorie de vârstă.
Indicele de îmbătrânire demografică a urcat la 139,2 persoane vârstnice pentru fiecare 100 de persoane tinere. Cu un an înainte, indicatorul era de 135,4. Evoluția arată accentuarea dezechilibrului dintre cele două grupe de vârstă în populația după domiciliu.
Ponderea persoanelor de cel puțin 65 de ani a crescut cu 0,3 puncte procentuale față de 1 iulie 2025. În același interval, ponderea copiilor cu vârste între zero și 14 ani a scăzut cu 0,1 puncte procentuale.
Vârsta medie și grupele cele mai numeroase
Vârsta medie a populației era de 43,4 ani, cu 0,3 ani mai mare decât la aceeași dată a anului anterior. Vârsta mediană se situa la 44,5 ani, în creștere cu 0,5 ani față de 1 iulie 2025. Mediana împarte populația în două jumătăți: una mai tânără și una mai vârstnică.
Cea mai mare pondere în totalul populației revenea grupei 45–49 de ani, cu 8,6%. În rândul bărbaților, această grupă reprezenta 9%, iar în rândul femeilor, 8,2%. Este grupa cu ponderea cea mai mare, nu majoritatea populației.
La celălalt capăt al distribuției, copiii de zero până la patru ani reprezentau 3,9% din total. Ponderea era mai mică decât cea a grupei 5–9 ani, de 4,9%, și decât cea a grupei 10–14 ani, de 4,8%.
Surse: Antena 3 CNN, G4Media.
