Incendiul produs la 14 septembrie în incinta platformei industriale Carfil din Brașov a ajuns în centrul unei dispute diplomatice între România și Rusia. Autoritățile române susțin că incidentul a rezultat dintr-un act de sabotaj coordonat din Federația Rusă, în timp ce ambasada rusă respinge implicarea Moscovei.
Ministrul Afacerilor Externe, Dan Neculăescu, l-a convocat marți, 27 octombrie, pe ambasadorul Vladimir Lipaev. România a transmis un protest ferm și a invocat probele strânse în investigații; misiunea diplomatică rusă a susținut ulterior că nu i-au fost prezentate dovezi pentru acuzațiile formulate.
Ce au anunțat DIICOT și SRI
Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism și Serviciul Român de Informații au anunțat luni că au documentat activitatea a trei cetățeni străini. Este vorba despre doi bieloruși și un ucrainean, rezidenți în state ale Uniunii Europene.
Potrivit celor două instituții, persoanele fac parte dintr-o rețea de sabotaj coordonată din Federația Rusă. Anunțul le leagă de explozia produsă în incinta platformei industriale Carfil din Brașov, unitate care este filială a companiei Romarm.
Aceasta este baza acuzației formulate de autoritățile române privind coordonarea externă a incidentului. Identificarea suspecților și concluziile comunicate de anchetatori nu echivalează cu o condamnare, iar persoanele vizate beneficiază de prezumția de nevinovăție până la o hotărâre definitivă.
Protestul transmis de România
În cadrul convocării ambasadorului, partea română a subliniat responsabilitatea părții ruse, despre care MAE afirmă că este dovedită de probele acumulate. Diplomația română a calificat faptele drept inacceptabile și a evidențiat implicațiile lor pentru securitatea națională și siguranța cetățenilor.
Ministerul a descris incidentul drept o manifestare clară a războiului hibrid. În evaluarea sa, cazul se înscrie într-o serie tot mai amplă și mai complexă de acțiuni desfășurate sau sprijinite de Federația Rusă împotriva altor state europene.
Prin această poziție, România a legat explicit incendiul de la Carfil de concluziile investigațiilor anunțate de DIICOT și SRI. Convocarea de marți reprezintă reacția diplomatică la actul de sabotaj descris de instituțiile române, după comunicarea publică a datelor anchetatorilor.
Cum a răspuns Ambasada Rusiei
Ambasada Federației Ruse a publicat marți un mesaj în care confirmă întâlnirea lui Vladimir Lipaev la Ministerul Afacerilor Externe. Misiunea susține însă că România a acuzat Rusia „fără temei” de organizarea incendiului izbucnit la 14 septembrie la o întreprindere din Brașov.
„Desigur, nu au fost prezentate niciun fel de dovezi”, afirmă ambasada în comunicarea sa. Aceasta este poziția misiunii ruse, opusă celei exprimate de MAE român, care invocă probe acumulate pe parcursul investigațiilor privind incidentul.
Potrivit ambasadei, Vladimir Lipaev a respins acuzațiile, pe care le-a calificat drept insinuări „calomnioase”. Diplomatul a susținut că Rusia nu a planificat, coordonat sau desfășurat acte de sabotaj pe teritoriul României ori al altor state.
Discuția a inclus și Marea Neagră
Partea română a condamnat, în cadrul aceleiași convocări, atacurile sistematice ale forțelor ruse asupra navelor comerciale din Marea Neagră. MAE a arătat că asemenea atacuri s-au soldat cu victime și le-a caracterizat drept încălcări ale dreptului internațional.
România a subliniat riscurile pentru siguranța și libertatea navigației. În evaluarea transmisă ambasadorului, atacurile asupra navelor comerciale afectează profund mediul de securitate din regiunea Mării Negre, dincolo de disputa punctuală privind incendiul de la platforma industrială din Brașov.
Misiunea diplomatică rusă a respins și această poziție. Ea a transmis că Lipaev consideră atribuirea responsabilității Moscovei pentru incidentele maritime drept o manifestare de „cinism politic și ipocrizie”, formulare prin care ambasadorul a contestat acuzațiile românești.
Pozițiile celor două părți rămân opuse
În comunicatul său, ambasada a susținut că amenințările la adresa navigației provin din Ucraina și de la cei care îi furnizează armament. Tot misiunea a relatat afirmația lui Lipaev potrivit căreia pericolul pentru România nu ar veni din Rusia, ci din direcția urmată de NATO și Uniunea Europeană.
Aceste declarații reprezintă răspunsul diplomatic al Rusiei, nu concluziile anchetei române. Pentru autoritățile de la București, punctul central rămâne activitatea rețelei de sabotaj despre care DIICOT și SRI au anunțat că este coordonată din Federația Rusă.
Cronologia cazului cuprinde incendiul din septembrie, anunțul anchetatorilor de luni și convocarea ambasadorului de marți. În timp ce MAE afirmă că există probe privind responsabilitatea rusă, ambasada contestă acuzația și spune că nu i-au fost prezentate dovezi în cadrul întrevederii.
Surse: Economica.net
