Nicușor Dan i-a comunicat jurnalistului Ovidiu Vanghele că nu va mai putea participa la conferințele de presă de la Palatul Cotroceni pe durata actualului mandat. Anunțul a fost făcut marți seară, 10 noiembrie, după o întrebare despre activitatea procuroarei generale Cristina Chiriac. Motivul invocat de președinte a fost reprezentat de „injuriile” pe care jurnalistul i le-ar fi adresat anterior.
Șeful statului a afirmat că dispoziția exista înaintea conferinței și că membrii echipei sale nu o respectaseră. Această precizare separă întrebarea pusă în sală de justificarea anunțată pentru interdicție. Declarațiile disponibile nu stabilesc că întrebarea despre procurorul general a determinat măsura și nici nu identifică expresiile considerate injurioase de președinte.
Ce a întrebat jurnalistul și ce i-a răspuns președintele
Ovidiu Vanghele a cerut explicații despre un vot dat de Cristina Chiriac în secția Consiliului Superior al Magistraturii, cu aproximativ o lună și jumătate înainte. Întrebarea privea opoziția acesteia față de propunerea ca secția să sesizeze Inspecția Judiciară pentru verificarea unei aparente ingerințe care i-ar fi fost imputată chiar procuroarei generale.
Subiectul ridicat era, prin urmare, unul referitor la funcționarea instituțiilor judiciare și la verificarea conduitei unui magistrat cu funcție de conducere. Aparenta ingerință reprezenta obiectul întrebării jurnalistului, nu o abatere stabilită în relatarea incidentului. În intervenția sa, președintele a anunțat restricția de acces, în locul unei explicații asupra votului menționat.
„Față de injuriile pe care mi le-ați adus, am dispus ca dumneavoastră să nu mai veniți la conferințe de presă, la Palatul Cotroceni în acest moment, în acest mandat”, a declarat Nicușor Dan. El și-a cerut scuze pentru timpul în care jurnalistul a așteptat să poată interveni și a spus că echipa sa trecuse peste dispoziție.
„Colegii mei miloși au sărit peste ordinul meu, peste dispoziția mea”, a continuat președintele. La finalul intervenției, a repetat că jurnalistul nu va mai veni și nu va mai pune întrebări „în acest mandat”. Durata anunțată este astfel explicită: restricția privește restul mandatului, nu doar conferința la care s-a produs schimbul de replici.
Accesul la conferințe și retragerea acreditării
Anunțul a adus în discuție regulile legale privind relația instituțiilor publice cu presa. Legea 544/2001 prevede acordarea acreditării fără discriminare și permite refuzul sau retragerea pentru fapte care împiedică desfășurarea normală a activității instituției. Opiniile exprimate de un jurnalist în presă nu constituie, potrivit acestor prevederi, motiv pentru retragerea acreditării.
Avocatul Tudor Mitroi distinge între accesul unui jurnalist care nu este acreditat și situația unei persoane care deține deja acreditare. În primul caz, instituția poate solicita parcurgerea procedurii. În al doilea, explică avocatul, interdicția fără retragerea acreditării poate reprezenta un abuz. El subliniază însă că evaluarea cazului concret depinde de motivele și condițiile măsurii.
Potrivit explicațiilor sale, o retragere trebuie motivată și comunicată în scris, iar jurnalistul are posibilitatea să o conteste în contencios administrativ. Declarația verbală făcută la conferință nu lămurește singură dacă a fost parcursă această procedură. Documentarea disponibilă nu prezintă o decizie scrisă prin care să poată fi verificate temeiul și condițiile restricției.
Mitroi mai arată că o eventuală măsură împotriva unui jurnalist nu poate bloca acreditarea altei persoane din aceeași redacție. Distincția este importantă pentru că participarea presei la evenimentele unei instituții nu se reduce la relația personală dintre un demnitar și reporterul care îi adresează întrebări. Procedura privește accesul profesional la informații.
Critici privind legalitatea și proporționalitatea măsurii
Avocatul Răzvan Crăciunaș a declarat că nu a identificat o procedură care să permită unui șef de instituție să interzică discreționar accesul unui jurnalist. El a invocat protecția libertății presei și a separat procedurile de acreditare de o simplă dispoziție prin care cineva nu ar mai fi primit într-o instituție publică.
La rândul său, juristul Bogdan Vasile Amariei a susținut că invocarea injuriilor pentru o interdicție pe întregul mandat ridică probleme de legalitate și proporționalitate. În opinia lui, intervenția este posibilă când un comportament perturbă efectiv conferința, cu temei legal și justificare obiectivă. Acestea sunt evaluări juridice publice ale incidentului, nu o hotărâre judecătorească asupra măsurii anunțate.
Surse: Antena 3 CNN; Adevărul
