România ar putea ajunge de la 41 de județe la 15, într-un scenariu de reorganizare administrativă inspirat de circumscripțiile curților de apel. Diferența ar însemna dispariția a 26 de județe ca unități administrative distincte, prin comasare. Varianta este discutată în contextul reformei pregătite de PSD, însă nu reprezintă o hartă aprobată și nici o decizie oficială de desființare a actualelor județe.
Dragoș Benea, vicepreședinte al partidului și coordonator al grupului de lucru pentru reformă, a invocat acest model într-un interviu acordat marți, 10 noiembrie. El a confirmat că proiectul va include reorganizarea județelor, fără să spună că viitoarea împărțire administrativă va reproduce întocmai organizarea instanțelor. Numărul final al județelor nu a fost stabilit.
Cum ar putea fi grupate actualele județe
În vest, scenariul ar păstra Bihorul drept centru administrativ, alături de care ar fi comasat Satu Mare. Timișul ar avea un rol asemănător pentru o structură care ar include Aradul și Caraș-Severinul. Aceste grupări urmăresc circumscripțiile judiciare existente: Oradea deservește Bihor și Satu Mare, iar Timișoara acoperă cele trei județe din zona Banatului.
În sud-vest, Doljul ar deveni centrul unei unități administrative mai mari, care ar reuni și Gorjul, Mehedințiul și Oltul. Cele patru județe sunt deja cuprinse în circumscripția Curții de Apel Craiova. Reforma are susținători în conducerea PSD din Oltenia, între care primarul Craiovei, Lia Olguța Vasilescu, și europarlamentarul Claudiu Manda.
În sud-est, Constanța ar putea fi comasată cu Tulcea, iar Galațiul ar rămâne un centru administrativ. Pentru Prahova este avută în vedere o grupare cu Buzău și Dâmbovița, după configurația circumscripției Curții de Apel Ploiești. În această variantă, schimbarea ar privi statutul județelor și limitele administrative, nu dispariția localităților aflate pe teritoriul lor.
Alba, Mureș și Cluj se numără printre județele care ar putea păstra un rol central în Transilvania. Circumscripția Curții de Apel Cluj cuprinde în prezent Cluj, Bistrița-Năsăud, Maramureș și Sălaj. În Moldova, scenariul indică Bacăul, Iașiul și Suceava drept centre, în timp ce Neamțul, Vasluiul și Botoșaniul ar putea fi integrate în structuri mai mari.
Bucureștiul și Ilfovul, schimbări în administrația metropolitană
O componentă distinctă a discuției privește Capitala. Varianta prezentată presupune desființarea Primăriei Generale a Municipiului București și menținerea primăriilor de sector. Acestea ar prelua responsabilități care aparțin acum administrației municipale. Este unul dintre efectele instituționale majore ale scenariului, dar nu o măsură aflată deja în aplicare.
În aceeași formulă, Ilfovul ar putea să nu mai existe ca județ separat, iar localitățile sale ar fi reorganizate în noua structură teritorială. Propunerea atinge astfel atât organizarea Capitalei, cât și administrarea zonei din jurul acesteia. Nu este prezentată însă o delimitare finală a noilor unități și nici o distribuție detaliată a atribuțiilor.
Miza politică a unei asemenea schimbări privește și administrațiile locale. Ilfovul este un județ important pentru PSD și PNL, iar președintele Consiliului Județean, Hubert Thuma, se numără printre contestatarii lui Ilie Bolojan din interiorul PNL. Acest context nu stabilește însă criteriile după care ar urma să fie decisă reorganizarea.
Criteriile anunțate și limitele scenariului
Potrivit lui Dragoș Benea, comasările ar urma să fie fundamentate pe o matrice de sustenabilitate. În evaluare ar intra populația rezidentă, sustenabilitatea financiară și capacitatea de colectare a taxelor locale. Prin urmare, modelul judiciar oferă un punct de plecare geografic, în timp ce alegerea soluției finale ar trebui raportată și la situația administrativă și financiară a teritoriilor.
Organizarea judiciară invocată are deja 15 curți de apel civile, cu circumscripții care acoperă cele 41 de județe și Bucureștiul. Sediile includ și Pitești, Brașov și București, pe lângă centrele menționate în scenariile regionale. Existența acestei rețele explică referirea la 15 structuri, dar nu transformă automat competențele judiciare în competențe ale unor administrații noi.
Efectele conturate sunt, așadar, reunirea unor județe, redesenarea granițelor și schimbarea instituțiilor care gestionează responsabilități locale. Deocamdată, scenariul nu oferă un calcul al economiilor, un calendar de aplicare sau reguli detaliate pentru transferul serviciilor. Cifra de 26 descrie amploarea posibilă a comasării în această variantă, nu un bilanț al unor desființări deja hotărâte.
Surse: Antena 3 CNN
