Guvernul analizează plata eșalonată a drepturilor salariale restante ale magistraților, în condițiile unei obligații bugetare de aproximativ 5 miliarde de lei. Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a spus că soluția trebuie găsită prin dialog la cel mai înalt nivel, astfel încât achitarea sumelor să nu provoace perturbări.
Ce a anunțat ministrul Finanțelor
Declarația a fost făcută vineri, 30 octombrie, după ședința de Guvern. Oficialul a recunoscut că plata reprezintă o obligație și că valoarea acesteia este foarte mare. El a invocat participarea prim-ministrului la discuțiile necesare pentru stabilirea unei soluții.
„Repet, soluția unei eșalonări, astfel încât sumele să poată fi plătite fără să avem perturbări”, a precizat ministrul. Formularea indică varianta pe care Executivul o discută, nu un calendar de rate deja anunțat.
În intervenția sa nu au fost precizate numărul tranșelor, valoarea fiecărei plăți sau datele la care ar urma să fie virate sumele. Autoritățile încearcă să ajungă la o înțelegere într-un termen cât mai scurt, însă detaliile acesteia rămân de stabilit.
Restanțe de aproximativ 5 miliarde de lei
Problema privește drepturi salariale restante, pentru care există hotărâri judecătorești. Nu este vorba despre anunțarea unui nou nivel al salariului lunar, ci despre achitarea unor obligații acumulate, a căror plată a fost amânată.
La 15 octombrie, Guvernul și Ministerul Finanțelor au fost obligate definitiv să plătească aceste drepturi, după procesul deschis de Înalta Curte de Casație și Justiție împotriva Executivului. Valoarea de aproximativ 5 miliarde de lei explică presiunea discutată acum la nivel guvernamental.
Întârzierea nu păstrează însă neschimbat costul datoriei. În disputa publică, instanța supremă a atras atenția asupra penalităților și a efectului amânărilor repetate, care măresc obligația de plată a statului în loc să o elimine.
Înalta Curte reclamă costurile amânărilor
Potrivit explicațiilor ÎCCJ, fiecare an de întârziere adaugă peste 21% la suma inițială. Instanța a comparat acest cost cu cel al împrumuturilor contractate de stat, susținând că amânarea este mai împovărătoare decât finanțarea necesară pentru onorarea datoriei.
Conducerea instanței supreme a arătat că necesarul de fonduri a fost fundamentat și solicitat de ordonatorul principal de credite. În poziția sa publică, aceasta a acuzat autoritățile executive că nu și-au îndeplinit obligațiile prevăzute de legislația finanțelor publice și actele de eșalonare.
Aceste reproșuri privesc executarea obligațiilor de plată și alocarea fondurilor necesare. Pentru beneficiari, diferența dintre o promisiune de eșalonare și un calendar efectiv rămâne esențială: numai stabilirea condițiilor concrete arată când pot fi recuperate sumele restante.
Litigiile salariale nu îi privesc doar pe magistrați
ÎCCJ a respins prezentarea situației drept o problemă exclusivă a privilegiilor magistraților. Instanța a indicat că peste 400.000 de persoane s-au judecat cu statul pentru salarii, iar numărul magistraților dintre acestea este de 6.817.
Cifrele au fost invocate pentru a arăta amploarea litigiilor salariale din sectorul public. Ele nu înseamnă că toate persoanele respective sunt vizate de aceeași plată sau de aceeași soluție discutată acum pentru restanțele magistraților.
Discuția de la nivelul Guvernului se concentrează pe obligația financiară aflată în atenția ministrului Finanțelor. Afirmațiile instanței adaugă contextul mai larg al proceselor câștigate împotriva statului, fără să înlocuiască detaliile necesare unei eventuale noi eșalonări.
Ce a stabilit Curtea Europeană a Drepturilor Omului
Separat, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a respins o plângere privind plata restanțelor salariale pentru mii de magistrați. În motivare, judecătorii europeni au analizat circumstanțele economice și bugetare în care au fost aplicate eșalonări succesive.
Curtea a reafirmat că lipsa fondurilor nu poate fi invocată, în sine, pentru a evita o datorie întemeiată pe o hotărâre judecătorească. Totodată, a ținut cont de amploarea și caracterul imprevizibil al obligațiilor financiare și de contextul economic dificil.
În cauza analizată, ajustările succesive au fost apreciate ca permițând executarea progresivă a deciziilor, în paralel cu menținerea funcțiilor și serviciilor publice esențiale. Respingerea plângerii nu echivalează, prin urmare, cu dispariția drepturilor salariale restante.
Pentru plata discutată acum, Executivul caută un acord care să permită onorarea obligației fără perturbări bugetare. Până la prezentarea condițiilor concrete, singura variantă enunțată de ministru rămâne eșalonarea, iar un număr de rate sau o dată a primei plăți nu au fost comunicate.
Obligație indicată: aproximativ 5 miliarde de lei.
Soluție analizată: plata eșalonată a restanțelor.
Calendarul și valoarea tranșelor nu au fost anunțate.
Hotărârile judecătorești nu sunt anulate prin discutarea unei eșalonări.
Surse: Antena 3 CNN.
