Analiza Guvernului scoate la iveală dezastrul din companiile publice
Cabinetul viceprim-ministrului Oana Gheorghiu a prezentat Guvernului rezultatele preliminare ale unui amplu demers de inventariere a companiilor publice din România. Cifrele sunt îngrijorătoare: din cele 1.868 de întreprinderi publice, nu mai puțin de 1.098 îndeplinesc criteriile tehnice pentru a fi analizate în vederea restructurării sau chiar a lichidării. Această situație pune pe masă una dintre cele mai ample reforme din sectorul public de după 1989.
1.868 de companii publice în inventar
1.098 îndeplinesc criteriile de restructurare
533 nu au depus situațiile financiare la timp
Criteriile care duc la includerea pe lista neagră
Companiile vizate de această analiză sunt cele care nu își desfășoară activitatea, au sub 5 angajați sau sunt cronic neprofitabile. Altfel spus, entități care există doar pe hârtie, consumând resurse bugetare fără a produce nicio valoare adăugată pentru economie. Guvernul a constatat că 533 de entități, reprezentând 28,5% din total, nu au depus la termen situațiile financiare pentru anul precedent, ceea ce ridică semne de întrebare grave în privința transparenței și a managementului acestora.
Variantele pe masă: restructurare sau închidere
Pentru cele 1.098 de companii, autoritățile au două opțiuni principale. Prima este restructurarea, care presupune comasarea unor entități, reducerea numărului de angajați și reconfigurarea activității. A doua opțiune este lichidarea sau închiderea, varianta cea mai drastică, dar și cea mai eficientă în cazul firmelor fără nicio perspectivă de redresare. Premierul Ilie Bolojan a precizat că 27 de societăți funcționează cu capitaluri proprii negative, având pierderi de aproximativ 1,2 miliarde de lei și datorii istorice care depășesc 5 miliarde de lei.
Concedieri masive pe orizont
Indiferent de varianta aleasă, impactul asupra pieței muncii va fi semnificativ. Restructurarea companiilor de stat se traduce de regulă prin valuri de concedieri, întrucât multe dintre aceste entități sunt supraîncărcate cu personal. Sindicatele au anunțat deja că vor monitoriza îndeaproape procesul și că vor organiza proteste dacă vor considera că drepturile salariaților sunt încălcate. Estimările neoficiale vorbesc despre zeci de mii de posturi care ar putea fi afectate.
Exemple de companii fără viitor
Printre societățile cu cele mai slabe perspective se numără CFR Marfă și Petrotrans. Aceste companii funcționează de ani de zile pe pierdere, iar unele dintre ele, precum Petrotrans, se află în faliment din 2007, continuând totuși să genereze costuri pentru stat. Premierul Bolojan a subliniat că aceste entități nu mai au nicio justificare economică pentru a fi menținute în viață și că resursele ar trebui redirectionate către sectoare cu adevărat productive.
Contextul legislativ: Legea nr. 48/2025
Demersul de inventariere și restructurare este reglementat de Legea nr. 48/2025, care oferă Guvernului instrumentele necesare pentru a evalua performanța întreprinderilor publice și pentru a decide soarta acestora. Legea prevede proceduri clare de comasare, divizare și lichidare, dar și garanții pentru salariați, cum ar fi dreptul la șomaj tehnic sau la plăți compensatorii. Implementarea acestei legi reprezintă un test important pentru capacitatea administrativă a statului român.
Reacții politice și sociale
Decizia Guvernului a stârnit reacții diverse. Pe de o parte, economiștii și mediul de afaceri salută intenția de a curăța sectorul public de entități parazitare. Pe de altă parte, opoziția și sindicatele acuză că măsura ar putea duce la șomaj în masă în zonele dependente de companiile de stat. Există și critici legate de faptul că procesul ar putea fi folosit politic, pentru a elimina sau a slăbi anumite structuri controlate de adversari.
Listări la bursă ca alternativă
O altă variantă luată în calcul de autorități este listarea la bursă a unor companii de stat viabile. Această soluție ar aduce capital fresh, ar impune standarde de guvernanță corporativă și ar reduce presiunea asupra bugetului de stat. Premierul Bolojan a menționat că pentru societățile profitabile sau cu potențial de creștere, privatizarea parțială prin Bursa de Valori București ar putea fi o cale de a le menține în viață fără a apela la subvenții.
Impactul bugetar și perspectivele economice
Dacă reforma va fi implementată corect, impactul asupra finanțelor publice ar putea fi pozitiv pe termen mediu. Economiile realizate din eliminarea subvențiilor și a cheltuielilor administrative ar putea fi redirectionate către investiții în infrastructură, sănătate și educație. Cu toate acestea, experții avertizează că procesul trebuie gestionat cu grijă, pentru a evita șocuri sociale și pentru a nu afecta sectoare strategice precum energia sau transporturile.
Surse: Profit.ro, Ziarul de Iași, Capital.ro, Business24.ro, Oradea Mediaș.
