Opoziția parlamentară din Republica Moldova a inițiat pe 29 septembrie 2026 procedura de suspendare din funcție a președintei Maia Sandu. Un proiect de hotărâre, semnat de 46 de deputați, a fost înregistrat la Secretariatul Parlamentului de la Chișinău. Acțiunea marchează o escaladare fără precedent a conflictului politic din statul vecin și pune sub semnul întrebării stabilitatea instituțională a Republicii Moldova.
Liderii opoziției, coordonați de fostul premier Ion Chicu, au acuzat-o pe Maia Sandu de încălcarea gravă a Constituției, de uzurparea puterii de stat și de imixtiune în activitatea altor puteri. Ei critică modul în care președinta a gestionat criza energetică, relațiile cu Rusia și procesul de integrare europeană. Susținătorii Maiei Sandu consideră, însă, că demersul este un atac politic motivat de interese geopolitice externe.
Ce acuzații aduce opoziția
Documentul depus de opoziție enumeră mai multe capete de acuzare. Primul se referă la încălcarea neutralității politice a funcției prezidențiale, deoarece Maia Sandu ar fi făcut campanie deschisă pentru anumite partide politice. Al doilea cap de acuzare vizează imixtiunea în activitatea guvernului și a parlamentului, instituții care, potrivit Constituției moldovene, sunt independente față de președinte. Al treilea se referă la gestionarea deficitară a securității energetice.
Opoziția mai susține că Maia Sandu a depășit atribuțiile constituționale atunci când a criticat public decizii ale Curții Constituționale și când a încercat să influențeze numirile în funcții cheie. Aceste acuzații sunt, însă, contestate de analiștii juridici, care spun că președintele are dreptul să-și exprime opinii politice, atâta timp cât nu folosește instrumente instituționale pentru a forța anumite decizii.
Cum funcționează procedura de suspendare
Conform Constituției Republicii Moldova, președintele poate fi suspendat din funcție de către Parlament, cu votul a două treimi din numărul deputaților. Aceasta înseamnă că opoziția are nevoie de cel puțin 67 de voturi în favoare. În prezent, blocul de opoziție controlează 46 de mandate, ceea ce înseamnă că ar mai avea nevoie de încă 21 de voturi pentru a atinge pragul necesar. Acest lucru pare dificil, dar nu imposibil, în condițiile unei crize politice acute.
Dacă procedura trece de votul parlamentar, cazul este trimis la Curtea Constituțională, care trebuie să se pronunțe în termen de 30 de zile. Dacă Curtea constată că acuzațiile sunt întemeiate, președintele este suspendat temporar, iar atribuțiile sale sunt preluate de către președintele Parlamentului sau de către prim-ministru, în funcție de situație. Ulterior, poate fi organizat un referendum pentru demiterea definitivă.
Contextul politic din Moldova
Republica Moldova se află într-o perioadă de profundă instabilitate politică. Criza energetică, declanțată de războiul din Ucraina și de deciziile Rusiei de a reduce livrările de gaze, a lovit dur economia moldovenească. Preșurile la energie au crescut cu sute de procente, iar populația este tot mai nemulțumită. Opoziția, susținută tacit de Moscova, a speculat această nemulțumire pentru a organiza proteste masive și pentru a cere demisia guvernului.
Maia Sandu a câștigat alegerile prezidențiale pe o platformă pro-europeană și anti-corupție, promițând să apropie Moldova de Uniunea Europeană. Ea a obținut statutul de candidat la aderare, dar procesul este lent, iar beneficiile economice nu sunt vizibile pe termen scurt. Opoziția socialistă și cea pro-rusă profită de această situație pentru a promova mesaje eurosceptice și pentru a cere reluarea relațiilor cu Moscova.
Reacții internaționale
Uniunea Europeană și Statele Unite au urmărit cu îngrijorare evoluțiile de la Chișinău. Oficiali de la Bruxelles au avertizat că orice tentativă de destabilizare a instituțiilor democratice va avea consecințe asupra relației cu Moldova. SUA au reamintit că sprijină reformele democratice și că orice interferență externă în procesele politice interne este inacceptabilă.
Experții în politică externă analizează cazul ca pe un test al rezilienței democratice a Moldovei. Dacă opoziția reușește să suspende un președinte ales democratic, ar putea deschide un precedent periculos pentru întregul spațiu post-sovietic. Rămâne de văzut dacă vor exista suficiente voturi în Parlament pentru a duce procedura până la capăt.
Perspectivele următoare
Chiar dacă procedura de suspendare este inițiată, succesul ei nu este garantat. Constituționaliștii moldoveni sunt de părere că acuzațiile aduse sunt subțire fundamentate juridic și că au un caracter mai degrabă politic decât legal. Curtea Constituțională, care a arătat în trecut că este independentă, ar putea respinge demersul dacă nu sunt prezentate dovezi solide.
Pentru Maia Sandu, această provocare este un moment de cumpănă. Ea trebuie să gestioneze simultan criza economică, presiunea străzii și atacurile politice din Parlament. Rezultatul acestei confruntări va determina nu doar soarta mandatului său, ci și direcția pe care o va lua Republica Moldova în următorii ani: spre Occident sau spre revenirea în sfera de influență a Rusiei.
46 de deputați, au semnat proiectul de suspendare
67 de voturi, pragul necesar în Parlament
30 de zile, termenul Curții Constituționale
Ion Chicu, liderul opoziției
Chișinău, capitala Republicii Moldova
Surse: EVZ.ro, Gândul.ro, Spotmedia.ro, MLive.md.
