Guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu, a declarat pe 28 septembrie 2026 că România nu îndeplinește în prezent niciunul dintre criteriile necesare pentru adoptarea monedei euro. Afirmația a fost făcută cu ocazia prezentării Raportului asupra inflației și a stârnit reacții intense în mediul politic și economic. Deși trecerea la euro rămâne un obiectiv strategic, drumul până acolo este mult mai lung decât sperau mulți români.
Isărescu a amintit că România a mai îndeplinit criteriile de convergență o dată, în anul 2014, dar contextul european nu era favorabil unei noi extinderi a zonei euro. De atunci, însă, indicatorii macroeconomici s-au deteriorat, iar procesul de pregătire a fost, practic, întrerupt. Acum, România trebuie să o ia practic de la capăt.
Criteriile pe care România nu le îndeplinește
Adoptarea euro necesită îndeplinirea a cinci criterii de convergență, cunoscute sub numele de criteriile de la Maastricht. Primul vizează stabilitatea prețurilor, adică o rată a inflației care să nu depășească cu mai mult de 1,5 puncte procentuale media celor trei state membre cu cele mai bune rezultate. România are în prezent o inflație mult peste această țintă, fiind printre statele cu cele mai mari creșteri de prețuri din Uniunea Europeană.
Al doilea criteriu se referă la sustenabilitatea finanțelor publice, mai exact la deficitul bugetar și datoria publică. România a depășit în mod repetat ținta de deficit de 3% din PIB impusă de tratatele europene, iar datoria publică a crescut semnificativ în ultimii ani. Al treilea criteriu presupune stabilitatea cursului de schimb, care presupune doi ani de participare la Mecanismul Cursului de Schimb fără devalorizare semnificativă. România nu este încă membră a acestui mecanism.
Ce spune Isărescu despre perspective
Guvernatorul BNR a subliniat că adoptarea euro nu este un proces care se poate face peste noapte și că este nevoie de o perioadă de pregătire de câșiva ani. El a precizat că Banca Națională este pregătită să reia procesul de pregătire tehnică, dar că decizia politică aparține guvernului și parlamentului. Fără o voină politică clară și fără un consens național, trecerea la euro rămâne un obiectiv distant.
Isărescu a mai atras atenția asupra unui aspect adesea ignorat: importanța convergenței reale, nu doar a celei nominale. Chiar dacă România va îndeplini criteriile tehnice, diferențele de nivel de trai, de productivitate și de structură economică față de zona euro pot crea șocuri după adoptarea monedei comune. El a dat exemplul Greciei, care a intrat în zona euro într-o perioadă de boom economic, dar a avut probleme structurale care au explodat ulterior.
Contextul european și obligația de a adopta euro
Prin Tratatul de aderare la Uniunea Europeană, România și-a asumat obligația de a adopta moneda euro după îndeplinirea condițiilor necesare. Cu toate acestea, tratatul nu stabilește un termen fix, ceea ce oferă o anumită flexibilitate. Suedia, de exemplu, este membră a UE din 1995, dar nu a adoptat euro, deși, tehnic, ar putea face-o. România nu are aceeași opțiune, deoarece nu a obținut o derogare permanentă.
Pe de altă parte, extinderea zonei euro nu mai este o prioritate pentru Bruxelles, care se confruntă cu provocări interne, cum ar fi redresarea economică post-pandemie și gestionarea crizelor geopolitice. Isărescu a remarcat că, chiar dacă România ar îndeplini criteriile mâine, ar mai dura până când Europa ar fi pregătită să primească un nou membru în zona euro.
Opiniile economiștilor
Economiștii sunt divizați pe tema adoptării euro. Unii consideră că moneda națională oferă un instrument util de ajustare la șocuri economice, permițând devalorizarea leului pentru a sprijini exporturile. Alții argumentează că adoptarea euro ar reduce costurile de tranzacție, ar elimina riscul valutar și ar atrage mai multe investiții străine. De asemenea, ar consolida stabilitatea macroeconomică, deoarece Banca Centrală Europeană are o credibilitate mai mare decât BNR.
Cei mai mulți experți sunt de acord că adoptarea euro trebuie făcută la momentul potrivit, nu forțată din motive politice. Intrarea prematură ar putea duce la o pierdere a competitivității, la încetarea creșterii economice și la tensiuni sociale. Isărescu a concluzionat că România are nevoie de câșiva ani de stabilitate economică și de reforme structurale profunde înainte de a putea vorbi serios despre euro.
Ce spun analiștii despre calendarul de aderare
Analiștii economici sunt de părere că o dată realistă pentru adoptarea euro de către România este 2030 sau chiar mai târziu. Această estimare ține cont nu doar de criteriile tehnice, ci și de contextul politic intern și european. Unii experți sugerează că România ar trebui să urmeze modelul Bulgariei, care a adoptat o abordare graduală și a pregătit populația cu mult înainte de a intra în Mecanismul Cursului de Schimb.
Niciun criteriu, nu este îndeplinit în prezent
2014, anul în care România a mai îndeplinit criteriile
Maastricht, tratatul care stabilește regulile
3%, ținta maximă de deficit bugetar
BNR, pregătită să reia procesul tehnic
Surse: Digi24, Economedia.ro, Calea Europeană, Libertatea.
