Senatul României a respins, luni, 14 septembrie 2026, propunerea legislativă inițiată de partidul AUR privind reducerea numărului de parlamentari. Proiectul, care modifica Legea 208/2015 privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaților, prevedea scăderea numărului total de aleși de la 466 la 299, respectiv 201 deputați și 98 de senatori. Inițiativa a fost considerată de susținătorii ei o încercare de a pune în aplicare voința poporului exprimată la referendumul din 2009, inițiat de fostul președinte Traian Băsescu. Cu toate acestea, votul din plenul Senatului a arătat că majoritatea parlamentară nu dorește o astfel de reformă, cel puțin nu în forma propusă de AUR.
Cum s-a desfășurat votul din Senat
Rezultatele votului au fost extrem de strânse, ceea ce reflectă diviziunea din plenul legislativului. S-au înregistrat 43 de voturi „pentru” respingerea proiectului, 40 de voturi „împotrivă” și 21 de abțineri. Practic, proiectul a fost respins cu o majoritate fragilă, sugerând că inițiativa AUR a fost foarte aproape de a trece de prima cameră parlamentară. Senatorii AUR au susținut cu vehemență proiectul, argumentând că peste 16 ani au trecut de la referendumul lui Traian Băsescu și că voința populară nu poate fi ignorată la nesfârșit.
Senatorul AUR Corneliu Negru a declarat în plen că este inadmisibil ca decizia a milioane de români exprimată la urne să fie tratată cu indiferență de către clasa politică. El a acuzat partidele aflate la guvernare că protejează propriile privilegii și că refuză să renunțe la un număr de mandate care, în opinia AUR, este exagerat pentru nevoile unei țări de dimensiunea României. De cealaltă parte, senatorii din majoritate au argumentat că reducerea numărului de parlamentari ar afecta reprezentativitatea democratică și capacitatea legislativului de a funcționa eficient.
Ce prevedea proiectul respins
Inițiativa legislativă a AUR nu se limita doar la tăierea numărului de mandate. Ea prevedea și o majorare a normei de reprezentare pentru alegerea Camerei Deputaților la 100.000 de locuitori, respectiv la 200.000 de locuitori pentru Senat. Această modificare ar fi dus la o concentrare a puterii legislative în mai puține mâini și, potrivit susținătorilor, la o eficientizare a procesului decizional. De asemenea, proiectul includea prevederi legate de funcționarea Autorității Electorale Permanente, adaptate la noul număr de parlamentari.
Criticii proiectului au susținut că o astfel de reducere drastică ar periclita reprezentarea minorităților naționale, care în prezent au mandate garantate în Camera Deputaților. De asemenea, au argumentat că un parlament mai mic ar fi mult mai ușor de controlat de către liderii de partid, reducând pluralismul și capacitatea de control parlamentar asupra executivului. Aceste argumente au cântărit, se pare, în decizia senatorilor care au votat pentru respingere.
Contextul politic al respingerii
Respingerea proiectului AUR vine într-un moment de tensiune politică crescută în România. Opoziția, formată din AUR și alte formațiuni, a depus mai multe moțiuni de cenzură și a criticat dur majoritatea pentru reformele din sănătate și educație. În acest context, reducerea numărului de parlamentari a fost văzută de unii ca o manevră populistă menită să atragă simpatia electoratului, în timp ce alții au considerat-o o reformă autentică și necesară.
Majoritatea parlamentară, formată din PSD, PNL și alți aliați, a respins și alte proiecte ale opoziției în aceeași perioadă, inclusiv pe cel privind alegerea primarilor în două tururi. Această blocadă legislativă a alimentat acuzațiile de partizanat și a consolidat imaginea unui parlament profund divizat, incapabil să găsească consens nici măcar pe teme care, teoretic, ar trebui să depășească barierele de partid.
Reacții și perspective
Liderii AUR au reacționat vehement la respingerea proiectului, anunțând că vor relua inițiativa și că vor căuta alte căi legislative pentru a o promova. Ei au amenințat că vor organiza campanii de strângere de semnături pentru un nou referendum, de data aceasta inițiat de cetățeni, nu de președinte. Această abordare ar putea forța clasei politice să ia în considerare reducerea numărului de parlamentari, deoarece un referendum validat de popor ar avea o greutate politică imensă.
Pe de altă parte, analiștii politici sunt sceptici că o astfel de inițiativă ar putea avea succes în viitorul apropiat. Ei arată că partidele aflate la putere au un interes direct în a menține un număr cât mai mare de mandate, deoarece fiecare parlamentar înseamnă resurse, influență și control teritorial. Fără o presiune externă majoră sau o schimbare a configurației politice, reducerea numărului de parlamentari rămâne, în opinia lor, un deziderat greu de atins.
Concluzie
Votul din Senat de luni arată că inițiativa AUR de a reduce numărul de parlamentari la 300 a eșuat, cel puțin pentru moment. Deși rezultatul a fost strâns, iar proiectul a fost foarte aproape de a trece, majoritatea parlamentară a reușit să blocheze reforma. Pentru alegători, acest episod este un nou semn că promisiunile de reducere a cheltuielilor cu clasa politică rămân, deocamdată, doar pe hârtie. Viitorul acestei inițiative depinde de capacitatea AUR de a mobiliza presiunea publică și de evoluția balanței de putere din Parlament.
