Numărul societăților comerciale și al persoanelor fizice autorizate intrate în insolvență în primele șase luni ale anului 2026 a ajuns la 3.855, în creștere cu 12,36% față de aceeași perioadă din 2025, când au fost înregistrate 3.431 de cazuri. Datele publicate de Oficiul Național al Registrului Comerțului arată o tendință îngrijorătoare pentru mediul de afaceri românesc, care se confruntă cu presiuni economice tot mai mari. Capitala și județele limitrofe conduc detașat clasamentul insolvențelor.
În același timp, numărul firmelor dizolvate a urmat o tendință similară. În primele cinci luni ale anului 2026, peste 3.100 de societăți comerciale și PFA au intrat în procedură de dizolvare, în creștere față de perioada similară a anului precedent. Specialiștii atrag atenția că aceste două fenomene – insolvența și dizolvarea – reflectă dificultăți structurale ale economiei românești, agravate de inflație, costuri energetice ridicate și accesul dificil la finanțare.
Ce arată datele oficiale
Conform statisticilor ONRC, majoritatea insolvențelor înregistrate în 2026 provin din domenii precum comerțul, construcțiile, transporturile și industria prelucrătoare. Aceste sectoare au fost puternic afectate de scumpirea materiilor prime, de creșterea costurilor cu forța de muncă și de presiunea fiscală. Multe firme, în special cele mici și mijlocii, nu au reușit să se adapteze noilor condiții și au ajuns în imposibilitate de plată.
Bucureștiul se află pe primul loc în clasamentul județelor cu cele mai multe insolvențe, urmat de județele Timiș, Cluj, Brașov și Constanța. Aceste zone concentrau deja cea mai mare densitate de firme, deci și numărul cazurilor de insolvență este mai ridicat. Totuși, specialiștii remarcă faptul că insolvențele cresc și în zone mai puțin dezvoltate economic, semn că fenomenul se extinde la nivel național. Județe precum Galați, Dolj sau Bacău au înregistrat creșteri procentuale semnificative ale numărului de firme care au intrat în insolvență, deși valorile absolute rămân mai mici decât în marile centre economice.
Cauzele creșterii insolvențelor
Principalul factor care a dus la explozia insolvențelor în 2026 rămâne contextul macroeconomic dificil. Inflația persistentă a erodat marjele de profit, în timp ce cererea internă a scăzut pe fondul puterii de cumpărare reduse. Costurile cu energia electrică și gaze naturale au rămas la niveluri ridicate, afectând în special industriile intensive în resurse. De asemenea, dobânzile mari la credite au făcut ca refinanțarea datoriilor să devină prohibitivă pentru multe companii.
În plus, întârzierile la plată în lanțul comercial au creat un efect de domino. Firmele care nu își încasează la timp facturile de la parteneri ajung să nu poată plăti la rândul lor furnizorii și bugetul statului. Autoritățile au încercat să sprijine mediul de afaceri prin programe de garantare a creditelor și eșalonări la plată, dar impactul acestor măsuri a fost parțial. Mulți antreprenori susțin că birocrația și condițiile stricte pentru accesarea ajutoarelor le-au limitat posibilitățile.
Perspectiva pentru a doua jumătate a anului
Analiștii economici estimează că numărul insolvențelor va continua să crească și în următoarele luni, deși ritmul ar putea încetini. Relaxarea inflației și stabilizarea cursului valutar ar putea aduce o oarecare calmare, însă efectele se vor resimți cu întârziere. Companiile care au supraviețuit până acum sunt cele care au reușit să se restructureze, să își reducă costurile sau să găsească piețe noi de desfacere.
Experții recomandă firmelor să monitorizeze atent fluxurile de numerar și să negocieze proactiv cu creditorii. Prevenția rămâne cea mai bună strategie: identificarea din timp a semnalelor de alarmă și solicitarea ajutorului specializat pot face diferența între salvarea afacerii și intrarea în insolvență. Pentru economia românească, reducerea numărului de firme care eșuează este esențială pentru menținerea locurilor de muncă și a competitivității. Autoritățile sunt așteptate să vină cu măsuri suplimentare de sprijin pentru mediul de afaceri în a doua jumătate a anului.
Surse: digi24.ro, economedia.ro, capital.ro, forbes.ro
