Un salariu minim și un salariu mediu pot conduce la venituri foarte diferite la pensionare, chiar dacă numărul anilor de muncă este același. Într-o simulare prezentată de economistul Adrian Negrescu, pensia publică exprimată în puterea de cumpărare de astăzi ar fi de aproximativ 1.600 de lei pentru primul caz și de 2.600–2.700 de lei pentru al doilea. Diferența orientativă este de 1.000–1.100 de lei lunar.
Aceste valori nu sunt pensii stabilite pentru persoanele care se retrag acum din activitate. Analiza pornește de la un angajat în vârstă de 40 de ani și presupune continuarea muncii până la 65 de ani, astfel încât cariera să ajungă la 40 de ani de contribuții. Rezultatul depinde de ipoteze privind salariile, regulile sistemului public și evoluția economică.
Ce reprezintă estimările pentru salariul minim și mediu
Pentru veniturile medii, economistul estimează și o contribuție a economiilor din Pilonul II, care ar putea aduce echivalentul a 1.500–1.900 de lei lunar. Pentru un angajat remunerat la nivelul minim, suplimentul estimat este de 700–800 de lei. Aceste sume țin de acumularea din contul individual și de randamentele viitoare, nu de o majorare automată acordată de stat.
Intervalele trebuie citite separat de pensia publică. Fără precizarea capitalului acumulat, a duratei plăților și a modului de distribuire, un echivalent lunar pentru Pilonul II nu poate fi considerat un venit garantat pe viață. O carieră întreruptă sau venituri declarate mai mici modifică atât punctajul public, cât și acumularea administrată privat.
Formula pensiei începe cu veniturile brute
În sistemul public, cuantumul se determină prin înmulțirea numărului total de puncte cu valoarea punctului de referință. Pentru anul 2026, valoarea utilizată este de 81 de lei. Acesta este reperul de calcul pentru prezent, nu o valoare despre care se poate afirma că va rămâne neschimbată până la pensionarea unei persoane de 40 de ani.
Punctajul contributiv pornește de la raportul dintre venitul brut asigurat și câștigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale. Nu se împarte salariul net la salariul mediu net. Punctajele lunare sunt transformate în punctaj anual, iar anii sunt însumați potrivit regulilor aplicabile fiecărei perioade.
Simularea citată folosește un salariu minim brut de 4.325 de lei și un reper mediu brut de 9.192 de lei. Împărțirea acestor valori dă aproximativ 0,4705, înaintea eventualelor corecții aplicabile. Raportul nu poate fi proiectat automat asupra tuturor anilor din trecut sau asupra următoarelor decenii, deoarece salariul minim și reperul mediu se schimbă.
Cât adaugă punctele de stabilitate
După primii 25 de ani contributivi, sistemul acordă puncte suplimentare pentru stabilitate. Pentru intervalul dintre 25 și 30 de ani se acordă câte 0,50 puncte pe an. Pentru următorii cinci ani, până la 35 de ani, se acordă câte 0,75 puncte, iar pentru anii contributivi care depășesc 35 se acordă câte un punct.
Într-un exemplu cu exact 40 de ani contributivi eligibili, rezultatul este de 11,25 puncte de stabilitate: 2,50 pentru prima tranșă, 3,75 pentru a doua și cinci puncte pentru ultima. Acestea se adaugă punctelor contributive. Simpla menționare a unei vechimi totale nu este suficientă dacă include perioade care au alt tratament juridic.
Perioadele asimilate, documentele privind veniturile și eventualele întreruperi trebuie analizate separat în dosarul personal. De aceea, două persoane care spun că au muncit același număr de ani nu vor avea obligatoriu același punctaj. Contează veniturile pentru care au fost declarate contribuțiile și natura fiecărei perioade recunoscute de lege.
De ce unele cifre nu se potrivesc direct
În analiza prezentată apare și un total de aproximativ 51 de puncte, asociat unei pensii de circa 3.500 de lei net. Înmulțirea simplă a 51 de puncte cu 81 de lei produce însă 4.131 de lei, înaintea reținerilor aplicabile. Transformarea în venit net are nevoie de reguli fiscale explicite; cele două sume nu sunt rezultate aritmetice echivalente.
Tot astfel, într-un exercițiu strict simplificat, 40 de puncte contributive și 11,25 puncte de stabilitate ar produce 4.151,25 lei înaintea reținerilor. Exercițiul exclude corecțiile aferente participării la Pilonul II și presupune același raport salarial în fiecare an. Este o demonstrație a formulei, nu calculul pensiei unui participant real la cele două sisteme.
Nici o pensie exprimată în raport cu salariul viitor nu este identică unei pensii exprimate în puterea de cumpărare actuală. Inflația și creșterea reală a salariilor sunt noțiuni diferite. O reducere estimată pe un orizont de 25 de ani trebuie însoțită de ipotezele economice folosite, astfel încât comparația să nu creeze impresia unei pierderi certe.
Ce poate verifica fiecare salariat
Punctul de plecare util este situația contribuțiilor înregistrate la Casa Națională de Pensii Publice. Contul personal permite verificarea stagiilor și a veniturilor declarate, iar neconcordanțele trebuie lămurite prin documente. Separat, administratorul fondului de Pilon II furnizează informații despre contul individual și contribuțiile încasate.
Munca declarată integral influențează protecția financiară la pensionare. Banii primiți fără declarare nu construiesc același drept ca un salariu pentru care sunt achitate contribuțiile. Economisirea suplimentară poate completa venitul viitor, dar alegerea instrumentelor trebuie raportată la riscuri și posibilități. Pensia efectivă va rezulta din dosarul individual și din legislația aplicabilă la deschiderea dreptului.
