Președintele Nicușor Dan a descris scenariul în care România ar putea ajunge din nou să solicite sprijinul Fondului Monetar Internațional. Avertismentul privește consecințele unei abateri de la traiectoria de reducere a deficitului bugetar: pierderea credibilității în fața investitorilor, împrumuturi mai scumpe și, în cele din urmă, dificultăți în găsirea finanțării necesare statului.
Declarațiile nu reprezintă anunțarea unui acord cu FMI și nici confirmarea unor negocieri pentru un asemenea program. Șeful statului a prezentat un lanț de riscuri care s-ar putea materializa dacă România nu își respectă angajamentele fiscale. Mesajul său a fost că menținerea corecției bugetare este obligatorie pentru evitarea unei ajustări ulterioare mai severe.
„Față de situația asta, trebuie să fim calmi, dar este absolut obligatoriu ca traiectoria fiscală pe care ne-am asumat-o față de piețe să fie menținută”, a declarat președintele. El a legat direct credibilitatea țării de capacitatea acesteia de a se împrumuta și de a-și onora obligațiile financiare, în condițiile unui deficit încă ridicat.
Cum ar putea apărea nevoia unui sprijin extern
Nicușor Dan a explicat că evaluările agențiilor de calificare financiară influențează deciziile investitorilor. În descrierea sa, România se află la limita dintre recomandarea de a investi și cea de a evita investiția. O reducere a calificativului ar obliga anumite fonduri de investiții și de pensii să se retragă, potrivit regulilor lor interne.
În acel moment, statul ar trebui să găsească alți finanțatori care să îi înlocuiască pe cei plecați. Președintele a avertizat că aceștia ar cere costuri mai mari și că problema nu s-ar limita la dobândă. Ar conta și dacă numărul investitorilor dispuși să împrumute România ar fi suficient pentru acoperirea necesarului de finanțare.
„Și dacă nu vor fi destui, la un moment dat va trebui să vină, cum a venit în 2009, FMI”, a spus șeful statului. Referirea la precedentul din 2009 a fost folosită pentru explicarea scenariului, nu pentru stabilirea unui calendar. Posibilitatea invocată depinde de deteriorarea accesului la finanțare, nu este prezentată ca o decizie luată.
Potrivit președintelui, un program cu FMI ar veni cu condiții drastice de ajustare fiscală și financiară. El a avertizat că o pierdere a încrederii ar impune o corectare a deficitului mai agresivă decât cea actuală, indiferent dacă instituția ar interveni sau nu. Costul amânării măsurilor ar putea astfel depăși dificultățile corecției aflate în desfășurare.
Deficitul invocat în discurs necesită o precizare
În prezentarea situației bugetare, Nicușor Dan a menționat venituri de 730 de miliarde de lei și cheltuieli de 860 de miliarde de lei pentru 2026. Diferența dintre aceste valori este de 130 de miliarde de lei. Cifra de 150 de miliarde invocată în discurs a fost ulterior clarificată drept o eroare, nu o nouă țintă.
Ținta bugetară pentru 2026 rămâne de 6,2% din produsul intern brut, echivalentul a 130,3 miliarde de lei. Aceasta a fost menținută prin prima rectificare bugetară, aprobată la 30 octombrie. Diferența dintre o formulare din discurs și ținta oficială este importantă pentru înțelegerea dimensiunii dezechilibrului pe care autoritățile urmăresc să îl reducă în acest an.
Datele pentru primele nouă luni indică un deficit de 78,30 miliarde de lei, reprezentând 3,81% din PIB, față de 102,47 miliarde de lei și 5,31% din PIB în perioada similară din 2025. Reducerea nu elimină presiunea costurilor datoriei: cheltuielile cu dobânzile au ajuns la 50,63 miliarde de lei în primele nouă luni din 2026.
De ce împrumuturile statului contează pentru firme și populație
Președintele a atras atenția că scumpirea finanțării statului se transmite și către persoanele fizice și companii. El a subliniat în special vulnerabilitatea firmelor care funcționează deja la limită și care ar suporta greu o nouă creștere a costurilor de împrumut. Avertismentul său privește astfel nu doar bugetul public, ci și condițiile de finanțare din economie.
În trimestrul al treilea, deficitul a fost de 37,27 miliarde de lei, sub nivelul programat de 41,38 miliarde de lei. În același interval, investițiile publice au totalizat 47,81 miliarde de lei. Aceste rezultate descriu execuția unei perioade limitate și nu echivalează, singure, cu atingerea țintei de deficit pentru întregul an.
Surse: Profit.ro
