sursa foto:  cursdeguvernare.ro

Peste 1000 de hectare de teren din România au fost cumpărate! Cumpărătorul este prieten cu Viktor Orban

Cel mai bogat om din Ungaria, Mészáros Lőrinc , care este un prieten apropiat al premierului Orbán Viktor, a cumpărat 1290 de hectare de teren arabil în România – scrie portalul maghiar 24.hu, relatează rador.ro.

Anterior acestui eveniment, grupul Mészáros a creat un holding compus din firmele sale cu profil agricol. Holdingul Talentis Agro Zrt. a fost fondat în luna februarie a anului trecut de către Mészáros Lőrinc şi soţia acestuia Kelemen Beatrix. Recent, acestui holding i s-a alăturat şi firma Farmland Development SRL, înregistrată în România, cu sediul în oraşul bihorean Marghita, care are în proprietate 1290 de hectare de pământ. Talentis Agro Zrt. a cumpărat firma Farmland Development SRL pentru 8,35 milioane de euro. În urma tranzacţiei sediul firmei Farmland Development SRL a fost mutat în centrul municipiului Oradea, într-o clădire istorică. Fostul proprietar al firmei Farmland Development SRL a fost firma olandeză Van Den Heerik Agricola, fondată în anul 2006 de către Hendrik Van Den Heerik şi Huibers Van Den Heerik Neeltje Jacoba. Olandezii sunt în general destul de activi în piaţa agricolă din România.

Farmland a fost fondat în 2015 cu un capital social de doar 200 lei, după care a început să achiziţioneze terenuri în sudul judeţului Bihor şi în nordul judeţului Arad, în zona localităţilor Avram Iancu, Zerind, Mişca, Vânători, Socodor, Pilu, şi Chişinău Criş. Olandezii au cheltuit 5,2 milioane de euro pentru cumpărarea a 1290 de hectare. Potrivit documentelor consultate de 24.hu firma olandeză a înregistrat în anul 2017 un profit modest de 3450 euro, iar pierderea a fost de trei ori mai mare. Directorul Farmland, Borsi Attila a declarat pentru portalul maghiar că după părerea sa olandezii au cumpărat terenurile cu scopul de revânzare, de aceea nu au investit mai mult în producţie. Achiziţia făcută de Talentis Agro Zrt. însă nu a fost suficient de semnificatovă pentru a-l determina pe multimiliardarul Mészáros Lőrinc să vină personal la Marghita. „Aici sigur nu va veni, are el alţi prieteni” – a comentat cazul primarul comunei Mişca, Haász Tibor adăugând că numele Farmland este cunoscut în zonă drept un actor comercial agresiv.

Portalul 24.hu nu exclude posibilitatea că Farmland a cumpărat terenurile cu scopul să i le revândă lui Mészáros. Această ipoteză este întărită de Borsi Attila, care a spus că vânzarea firmei a fost necesară din cauza faptului că terenurile erau departe de Marghita, motiv pentru care au fost închiriate. Este de menţionat că Farmland nu a solicitat finanţare europeană, şi nici subvenţii de la APIA, ceea ce este încă un indiciu că proprietarii nu au dorit să menţină pentru mult timp în portofoliul lor această afacere. Motivul pentru care Mészáros a apelat la o firmă olandeză interpusă ar putea fi – scrie 24.hu – că un cumpărător olandez nu este suspect în România, în vreme ce apariţia unui investitor agricol maghiar ar putea să genereze dispute politice.

Cariera în domeniul afacerilor al lui Mészáros a început în 2010 odată cu venirea la putere a partidului Fidesz, condus de Orbán Viktor. De atunci Mészáros dintr-un instalator de gaze a devenit cel mai bogat om al ţării. O parte a presei maghiare susţine că Mészáros este de fapt un paravan, pentru că adevăratul proprietar al imperiului este chiar premierul maghiar. Cei doi sunt consăteni şi prieteni din copilărie. Mészáros a cumpărat majoritatea covărşitoare a presei maghiare asigurând astfel o presă prietenoasă pentru Orbán.

Având în vedere persoana cumpărătorului nu este exclus ca tranzacţia să facă parte dintr-un program economic maghiar de anvergură. După cum este cunoscut, încă din anul 1999 la Şcoala de vară din Tuşnad Orbán Viktor a declarat că „dacă România va intra în declin (economic n. r.) o parte a ei trebuie să se dezvolte”. Această strategie se pare că este urmărită în prezent, având în vedere investiţiile masive ale statului maghiar în Transilvania. Potrivit portalului Átlátszó Erdély, anul trecut guvernul maghiar a alocat o sumă record de 84 miliarde de forinţi (aproximativ 253.883.818 euro) pentru diferite organizaţii maghiare din Transilvania. În mare parte, această sumă a fost cheltuită pentru cumpărarea de imobile. Pe lângă acest sprijin, guvernul maghiar a promis anul trecut investiţii în Ţinutul Secuiesc în valoare de 77 milioane de euro – informează MTI.

Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) anunța zilele trecute că suprafaţa de teren agricol exploatată de persoane fizice şi juridice străine în România era de 422.000 hectare, la finele anului 2018, fiind înregistrate 793 de persoane care utilizau aceste terenuri. România deţine o suprafaţă agricolă totală de 14.630.072 hectare, din care în proprietate privată 13.699.725 ha (93,6%), în timp ce suprafaţă arabilă este de 9.395.303 hectare, din care în proprietate privată 8.940.204 hectare (95,1%).

Din punct de vedere al provenienţei, cele mai multe persoane erau din Italia – 194, Germania – 80 de persoane, Franţa – 33, Austria – 31 persoane, Olanda – 28, Spania – 23, Belgia – 17, Danemarca – 16 şi Grecia – 10 persoane, etc.

În ceea ce priveşte vânzarea terenurilor agricole în România, datele operative ale Ministerului Agriculturii, conform procedurii prevăzute de Legea nr. 17/2014, arată că anul trecut s-au vândut 154.076,23 hectare, aproape similar cu anul 2017, respectiv 153.927,46 hectare. Anul trecut au fost depuse pentru suprafaţa vândută un număr total de 149.546 oferte, iar în 2017 – 149.767 oferte.

Statistica MADR din ultimii ani arată că în 2014 s-au vândut 58.875,14 hectare de teren agricol, în 2015 – 172.353,79 hectare, iar în 2016 – 144.350 hectare.

În 2019, până la data de 30 aprilie, au fost vândute 48.746,67 hectare de terenuri agricole, numărul ofertelor depuse fiind de 50.304.

În prezent, la nivelul Parlamentului se află o iniţiativă legislativă care va reglementa vânzarea terenurilor agricole în România, şi care vizează modificarea şi completarea Legii nr. 17/2014. Aceasta a fost transmisă pentru raport la comisiile permanente ale Camerei Deputaţilor, în calitate de cameră decizională, în vederea exercitării controlului parlamentar şi finalizării procedurii parlamentare. Propunerea legislativă vizează stabilirea dreptului de preempţiune în această ordine: coproprietarii şi rudele de gradul I, arendaşul/proprietarii de investiţii agricole pentru culturile de pomi, viţă de vie şi hamei, al proprietarilor de terenuri agricole vecine, al tinerilor fermieri, ASAS, unităţi de cercetare precum şi statul român, prin Agenţia Domeniilor Statului.

În ceea ce priveşte dreptul de preemţiune al arendaşilor care vor să cumpere teren agricol, aceştia trebuie în primul rând să aibă calitatea de arendaş, conform contractului de arendare încheiat şi înregistrat cu cel puţin un an înainte de data afişării ofertei de vânzare; arendaşii – persoanele fizice trebuie să facă dovada domiciliului/reşedinţei situat pe teritoriul naţional, stabilit pe o perioada de 5 ani anterior înregistrării ofertei; arendaşii – persoane juridice: asociaţii/acţionarii să facă dovada domiciliului/reşedinţei situat pe teritoriul naţional stabilit pe o perioada de 5 ani, anterior înregistrării ofertei de vânzare; arendaşii persoane juridice, cu acţionariat altă/alte persoană/persoane juridice, asociaţii acestora să facă dovada sediului social/secundar situat pe teritoriul naţional stabilit pe o perioada de 5 ani.

Iniţiativa legislativă prevede, în cazul preemptorilor proprietari ai terenurilor vecine, că are prioritate proprietarul terenului vecin cu latura mare a terenului oferit spre vânzare; în cazul proprietarilor de terenuri vecine care îndeplinesc aceleaşi condiţii, are prioritate tânărul fermier cu domiciliul stabilit pe teritoriul naţional pentru o perioada de 1 an. De asemenea, urmează proprietarii de teren agricol vecini care au hotarul comun – în ordinea descrescătoare a lungimii hotarului comun cu terenul în cauză, iar în cazul în care latura mare sau una dintre laturile egale ale terenului are hotarul comun cu un teren situat pe raza altei unităţi administrativ teritoriale, prioritate la cumpărarea terenului are proprietarul vecin cu domiciliul/sediul social ş/sau sediul secundar situat în raza unităţii administrativ-teritoriale unde este amplasat terenul. În ceea ce priveşte tinerii fermieri, are prioritate la cumpărarea terenului supus vânzării tânărul fermier care desfăşoară activităţi în zootehnie cu îndeplinirea condiţiei privind domiciliul stabilit pe teritoriul naţional pentru o perioada de 1 an.

În cazul exercitării dreptului de preempţiune de către tinerii fermieri, prioritate la cumpărarea terenului supus vânzării are tânărul fermier care desfăşoară activităţi în zootehnie, cu respectarea condiţiei privind domiciliul/reşedinţa stabilit/stabilită pe teritoriul naţional pe o perioadă de un an.

Principalele condiţiile pentru potenţialii cumpărători persoanele fizice sunt: domiciliul (reşedinţa) situat pe teritoriul naţional stabilit pe o perioadă de cel puţin de 5 ani, anterior înregistrării ofertei de vânzare; să desfăşoare activităţi agricole pe teritoriul naţional pentru o perioada de cel puţin 5 ani, anterior înregistrării acestei ofertei; să fie înregistrate de autorităţile fiscale române cu minimum 5 ani anterior înregistrării ofertei de vânzare şi să aibă studii în domeniul agricol.

În cazul persoanele juridice, acestea trebuie să aibă sediul social şi/sau sediul secundar situat pe teritoriul naţional stabilit pe o perioadă de cel puţin 5 ani, anterior înregistrării ofertei de vânzare; să desfăşoare activităţi agricole pe teritoriul naţional pentru o perioadă de cel puţin 5 ani, anterior înregistrării acestei oferte. De asemenea, persoanele juridice trebuie să aibă înscrisurile din care să reiasă că din venitul total al ultimilor 5 ani fiscali, minimum 75% reprezintă venit din activităţi agricole, iar asociaţiile să facă dovada domiciliului situat pe teritoriul naţional stabilit pe o perioadă de cel puţin 5 ani, anterior înregistrării ofertei de vânzare a terenurilor agricole situate în extravilan. În cazul în care acţionariatul este o altă persoană juridică, asociaţii acestora să facă dovada domiciliului situat pe teritoriul naţional stabilit pe o perioadă de cel puţin 5 ani, anterior înregistrării ofertei de vânzare.

Alte condiţii prevăzute în această iniţiativă legislativă de modificare şi completare a Legii nr. 17/2014 privind vânzarea terenurilor vizează interdicţia de înstrăinare prin vânzare, pentru o perioadă de 15 ani de la data cumpărării; vânzarea înainte de împlinirea termenului de 15 ani se face numai către statul roman; aplicarea unitară a procedurii prevăzută de actul normativ privind respectarea dreptului de preempţiune şi majorarea termenelor; instituirea Registrului unic naţional privind circulaţia şi destinaţia terenurilor agricole situate în extravilan; încheierea actelor prin care se transfera dreptul de proprietate (darea în plată, constituire ca aport la capitalul social al unei societăţi sau pentru orice alt act juridic între vii prin care se transferă sau se constituie un alt drept real care să asigure posesia şi folosinţa terenurilor agricole situate în extravilan, prin eludarea Legii nr. 17/2014, se sancţionează cu nulitatea absolută.

În ceea ce priveşte cadastrarea terenurilor agricole pentru care se obţin subvenţii de la APIA, conform datelor Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară, până la până la data de 1 martie 2019, au fost înregistrate 3,87 milioane de hectare, respectiv 40%. „Din totalul de 9,57 milioane ha de terenuri agricole ce fac obiectul subvenţiilor APIA, au fost înregistrate în sistemul integrat de cadastru şi carte funciară 3,87 milioane hectare (40%) şi sunt contractate aproximativ 4,10 milioane hectare (43%), cu termen de finalizare sfârşitul anului 2019, respectiv începutul anului 2020, ceea ce reprezintă aproximativ 83% din totalul suprafeţei subvenţionate de către APIA”, precizează reprezentanţii MADR.

Citește și:

Lovitură dură pentru Liviu Dragnea! Cine îl sapă, de fapt, pe fostul lider PSD

EXCLUSIV Înalta Curte dinamitează informațiile privitoare la condamnarea lui Liviu Dragnea: ‘Nu sunt reale’

Mare atenție! ANAF schimbă tactica – Cum veți fi taxați

SHARE

COMENTEAZĂ

articole similare