Președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție, Alina Corina Corbu, a declarat despre protocoalele de interceptare încheiate între SRI-DNA că ”într-un stat de drept, astfel de mijloace sunt simple mijloace de investigare a unor presupuse fapte penale” și ”este esențială creșterea gradului de transparență și de informare a publicului cu privire la aspectele generale privind reglementareașşi desfășurarea acestor operațiuni, în condiții de normalitate și de legalitate”.
Preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Alina Corina Corbu, consideră, în urma verificării modului în care decurge punerea în executare a mandatelor de supraveghere tehnică dispuse în procesul penal, că nu au existat probleme, în a doua jumătate a anului trecut, în ceea ce priveşte securitatea informatică a sistemelor, aplicaţiilor informatice şi fluxurilor de date specifice, însă, având în vedere contextul internaţional actual, caracterizat prin riscuri crescute legate de securitatea informatică şi prin raportarea mai multor cazuri de acces neautorizat la date confidenţiale, este nevoie de menţinerea unui „nivel ridicat de vigilenţă sub aceste aspecte”.
În ceea ce priveşte modul de interceptare a comunicaţiilor în cadrul activităţilor derulate de parchete, şefa ICCJ a constatat, în urma verificărilor pe care le-a făcut personal, că „procesele tehnice de interceptare a comunicaţiilor sunt realizate prin intermediul echipamentelor din centrele operatorilor de telecomunicaţii, iar conţinutul comunicaţiilor interceptate este transferat în mod complet automatizat către sistemul de stocare administrat de Centrul Naţional de Interceptare a Comunicaţiilor, fără vreo intervenţie umană din partea personalului Serviciului Român de Informaţii”.
Alina Corina Corbu a subliniat însă că este nevoie de dezvoltarea capacităţilor tehnice ale structurilor de interceptare care funcţionează la nivelul marilor parchete şi de suplimentarea personalui specializat în aceste activităţi.
„Sub aspect tehnic, rolul administratorului sistemului cu privire la toate aspectele ţinând de funcţionarea echipamentelor hardware şi de aplicaţiile tehnice folosite rămâne în continuare important, însă gradul de autonomie tehnică şi tehnologică a structurilor specializate din cadrul parchetelor în raport cu administratorul sistemului creşte în mod progresiv, pe măsură ce marile parchete sunt dotate cu echipamente adecvate şi poate fi încadrat/specializat suficient personal pregătit pentru a prelua toate provocările de ordin tehnic pe care le ridică aceste activităţi.
Aceste aspecte nu afectează însă punerea efectivă în executare a măsurilor de supraveghere tehnică, care se realizează de organele de urmărire penală în mod autonom, folosind infrastructura platformei unice partajate şi, după introducerea datelor, în principal prin procese automatizate.
Din această perspectivă trebuie urmărită dezvoltarea capacităţilor tehnice ale structurilor specializate ale parchetelor şi încadrarea cu personal specializat suficient, astfel încât independenţa funcţională şi operaţională a organelor de urmărire penală în ceea ce priveşte aceste activităţi de obţinere a probelor să fie dublată de o capacitate tehnică completă, indiferent dacă ea urmează să fie asigurată în cadrul fiecărui mare parchet în parte sau printr-o structură comună”, a notat preşedintele ICCJ în raportul privind verificarea legată de organizarea judiciară.
Corbu consideră totodată că, în ceea ce priveşte sistemele de interceptare, „mecanismele automatizate de prevenire a erorilor sunt şi trebuie să rămână dublate de forme de monitorizare cu intervenţie umană, care să permită verificarea corectitudinii introducerii, colectării, exportării, transcrierii etc. datelor colectate, cu asigurarea confidenţialităţii acestor operaţiuni şi cu respectarea principiului nevoii de a cunoaşte în fiecare stadiu al operaţiunilor”.
În documentul citat s-a menţionat, de asemenea, că în al doilea semestru al anului 2020 „nu au fost semnalate disfuncţionalităţi în ceea ce priveşte punerea în executare a măsurilor de supraveghere tehnică la cererea organelor judiciare, relaţiile instituţionale fiind foarte bune (DNA, DIICOT), desfăşurându-se cu respectarea limitelor de competenţă şi a cerinţei de asigurare a confidenţialităţii operaţiunilor efectuate (PÎCCJ)”.
Preşedintele ICCJ a constatat, în urma verificărilor, că „în pofida persistenţei în spaţiul public a unor mesaje privind folosirea excesivă a acestor mijloace de obţinere a probelor, a implicării serviciilor secrete sau a valorificării nelegale a datelor rezultate din astfel de interceptări, niciuna dintre instituţiile implicate nu a raportat primirea unor petiţii privind disfuncţii sistemice legate de punerea în aplicare a măsurilor de supraveghere tehnică”.
Corbu consideră însă că este nevoie ca publicul să fie informat cu privire la aspectele care ţin de mijloacele de supraveghere.
„Tocmai pentru că, într-un stat de drept, astfel de mijloace sunt simple mijloace de investigare a unor presupuse fapte penale, care pot fi folosite alături de alte mijloace de probă şi se dispun, respectiv se pun în executare, numai cu respectarea cerinţelor prevăzute de lege, este esenţială creşterea gradului de transparenţă şi de informare a publicului cu privire la aspectele generale privind reglementarea şi desfăşurarea acestor operaţiuni, în condiţii de normalitate şi de legalitate”, a reţinut preşedintele ICCJ în raport, conform news.ro.
