Senatul a adoptat tacit un proiect de lege prin care persoanele condamnate definitiv nu mai pot candida la europarlamentare, prevederi similare fiind și pentru celelalte rânduri de alegeri. Ultimul cuvânt îl are Camera Deputaților.

„Cetățenii români care au drept de vot și care au îndeplinit vârsta de 23 de ani, până în ziua de referință inclusiv, au dreptul de a candida și de a fi aleși în Parlamentul European, dacă îndeplinesc condițiile prevăzute de lege, condițiile prevăzute la art.37 din Constituția României, republicată, pentru a fi aleși, și dacă nu au fpsy condamnați definitiv, până la ziua de referință inclusiv, la pedepse privative de libertate pentru infracțiuni săvârșite cu intenție, pentru care nu a intervenit reabilitarea, amnistia postcondamnatorie sau dezincriminarea”, este articolul de lege care aduce schimbări legii privind organizarea Parlamentului European.

„Încă din 2018 sute de mii de cetățeni români au cerut în stradă să nu mai existe cazuri de funcționari publici care să fi fost anterior condamnați penal. Cu toate acestea, în alegerile locale din 2020 au existat cel pușin două cazuri farte mediatizate de candidați la funcția de primar care fuseseră anterior condamnați pentru infracțiuni grave contra unor victime minore sau persoane care fuseseră implicate în scandaluri referitoare la comiterea unor abuzuri contra copiilor – cei mai vulnerbaili cetățeni ai țării”, se arată în expunerea de motive.

Proiectul de lege va merge la Camera Deputaților, for care va avea ultimul cuvânt de spus privind această inițiativă. Recomandat e ca votul să fie dat până la finalul acestei sesiuni parlamentare, ca să respecte recomandările Comisiei de la Veneția.