Agenția de rating Standard & Poor’s a decis să mențină ratingul suveran al României la BBB-minus, ultima treaptă din categoria „investment grade”, cu perspectivă negativă. Decizia anunțată în prima parte a lunii octombrie 2026 înseamnă că țara noastră evită, pentru moment, retrogradarea în categoria „junk”, o zonă care ar fi îngreunat accesul la finanțare și ar fi majorat costul creditelor. Reacțiile din partea autorităților nu au întârziat să apară, iar tonul acestora a fost unul de relief, dar și de avertisment.
Președintele Nicușor Dan a salutat decizia S&P, spunând că ea confirmă faptul că România rămâne o destinație sigură pentru investitori. El a subliniat însă că aceasta nu este un moment de relaxare și că reformele structurale trebuie continuate cu aceeași determinare. „Nu vreau să ne relaxăm. Ratingul menținut este o șansă, nu un garantat”, a declarat șeful statului, făcând apel la responsabilitate politică și la depășirea blocajului legislativ care a marcat ultima perioadă.
Ce a spus Ilie Bolojan
Premierul interimar Ilie Bolojan a adoptat un ton similar, dar mai direct. El a atras atenția că menținerea ratingului se datorează în parte măsurilor luate de guvern pentru reducerea deficitului bugetar și pentru susținerea investițiilor. „Dacă blocajul politic continuă, va fi imposibil să mai convingem finanțatorii”, a avertizat Bolojan, referindu-se la criza politică prelungită care a împiedicat adoptarea unor legi esențiale pentru stabilitatea fiscală.
Bolojan a menționat că agenția S&P a ținut cont de eforturile autorităților române de a șterge deficitul, dar a păstrat perspectiva negativă tocmai din cauza incertitudinii politice. Această perspectivă negativă înseamnă că, în următoarele șase-luni până la un an, agenția va reevalua situația și că orice derapaj fiscal sau prelungire a crizei guvernamentale ar putea duce la retrogradare.
Ce înseamnă ratingul BBB-minus
Ratingul BBB-minus este ultimul nivel din categoria „investment grade”, adică a țărilor ale căror obligațiuni sunt considerate acceptabile pentru investitori instituționali conservatori. O retrogradare sub acest nivel, în categoria BB-plus sau mai jos, ar plasa România în zona „junk”, alături de țări cu risc financiar perceput mai mare. Consecința imediată ar fi ca fondurile de pensii și fondurile mutuale din străinătate să fie obligate să vândă obligațiunile românești, ceea ce ar duce la creșterea randamentelor și, implicit, a costului de finanțare pentru stat și pentru companii.
Contextul economic care a dus la această situație
România a încheiat anul 2025 cu un deficit bugetar de aproximativ șapte la sută din PIB, mult peste ținta de trei la sută convenită cu Comisia Europeană. În 2026, guvernul a început un program de austeritate, reducșind cheltuielile și majorând unele taxe. Aceste măsuri au început să-și arate efectele, dar criza politică și incapacitatea parlamentului de a adopta un buget solid au creat incertitudine. Agențiile de rating urmăresc în special capacitatea guvernului de a genera venituri și de a controla cheltuielile.
Ce spun analiștii financiari
Economiștii sunt împărțiți. Unii consideră că menținerea ratingului este un succes relativ, dat fiind contextul regional complicat. Alții avertizează că perspectiva negativă este un semnal clar că România se află pe muchie. „Nu este momentul sărbătorii, ci al trezirii”, a comentat un analist de la o bancă de investiții, subliniind că statele vecine, precum Ungaria sau Polonia, au ratinguri similare, dar cu perspective stabile.
Perspective pentru următoarele luni
Ministerul Finanțelor va trebui să demonstreze că poate ține sub control deficitul și că poate atrage fonduri europene la cote maxime. O investire rapidă a unui guvern stabil ar putea duce la revizuirea perspectivei de la negativă la stabilă. În caz contrar, următorul raport al S&P, programat pentru primăvara anului viitor, ar putea aduce vești proaste.
BBB-, rating menținut de S&P
Perspectivă negativă, risc de retrogradare
Junk, categoria evitată încă
Blocaj politic, principalul pericol
Deficit, ținta de control
Surse: Antena3, Mediafax, SpotMedia, RomaniaJournal.
