Parlamentul Republicii Moldova a votat instituirea stării de urgență la nivel național în sectoarele energetic și hidrologic, măsură care a intrat în vigoare pe 26 septembrie 2026 și va rămâne activă timp de șaizeci de zile. Decizia a fost luată în contextul unor riscuri severe privind aprovizionarea cu energie electrică, gaze naturale și apă potabilă, generate de seceta prelungită, de tensiunile geopolitice regionale și de dependența energetică a țării de importuri. Această situație fără precedent pune presiune pe guvernul de la Chișinău și obligă populația la un regim de consum restrâns.
Conform deciziei parlamentare, autoritățile obțin puteri sporite pentru a gestiona resursele critice. Guvernul poate impune restricții la consumul de energie electrică și căldură, poate dirija stocurile de combustibili către instituții esențiale și poate interveni direct în managementul resurselor de apă. De asemenea, sunt permise achiziții de urgență fără respectarea procedurilor normale de licitație, astfel încât să se poată reacționa rapid la orice criză. Aceste măsuri sunt similare cu cele aplicate de alte state europene în perioade de criză energetică.
Cauzele care au dus la această decizie
Principalul motiv al instaurării stării de urgență este riscul de a rămâne fără suficientă energie electrică în perioada rece. Republica Moldova importă o parte semnificativă din energia electrică de care are nevoie, iar tranzitul prin Ucraina a devenit tot mai incert din cauza războiului. În plus, seceta extremă din vara lui 2026 a redus drastic nivelul râurilor Nistru și Prut, afectând capacitatea hidrocentralelor de a produce electricitate. Centrala de la Costești, una dintre principalele surse interne, funcționează la parametri reduși.
În ceea ce privește sectorul hidrologic, seceta a dus la epuizarea rezervelor de apă din mai multe acumulări. Nivelul apei potabile în unele zone ale țării a scăzut periculos de mult, iar autoritățile locale au raportat deja raționalizări temporare. Agricultura a fost de asemenea grav afectată, iar pierderile la culturile de toamnă sunt estimate la sute de milioane de lei. Combinatția dintre criza energetică și cea hidrologică creează un scenariu de risc major pentru stabilitatea socială și economică a țării.
Restricții pentru populație și companii
În perioada stării de urgență, populația va trebui să respecte reguli stricte de consum. Autoritățile au anunțat că vor fi aplicate măsuri de raționalizare a energiei electrice în orele de vârf, posibil prin opriri planificate. Instituțiile publice, spitalele și școlile vor avea prioritate la alimentare, în timp ce iluminatul stradal și reclamele luminoase vor fi reduse sau oprite. Pentru populație, mesajul este clar: consumul trebuie redus la minimum necesar.
Companiile industriale mari, consumatoare de energie, vor fi obligate să-și reducă activitatea în intervalele orare stabilite de guvern. Excepții vor exista doar pentru unitățile care produc bunuri esențiale, precum alimente sau medicamente. Prețurile la carburanți vor fi monitorizate strict, iar exporturile de produse petroliere ar putea fi interzise temporar pentru a menține stocurile interne. Aceste măsuri sunt dure, dar autoritățile susțin că sunt necesare pentru a evita colapsul total al sistemului.
Reacția cetățenilor și a opoziției
Decizia nu a fost primită fără critici. Opoziția parlamentară a acuzat guvernul că nu a anticipat criza și că starea de urgență este o modalitate de a ascunde eșecul managementului energetic. Liderii de partid au cerut demisia ministrului energiei și au propus crearea unui comitet de criză format din experți independenți. În stradă, unii cetțțeni au manifestat împotriva raționalizării, argumentând că ei nu ar trebui să plătească pentru greșelile guvernului.
Pe de altă parte, analiștii economici susțin că măsura era inevitabilă. Republica Moldova se află într-o zonă geopolitică volatilă, iar dependența de importuri energetice o face vulnerabilă. Fără starea de urgență, criza ar fi putut escalada rapid, lăsând țara fără curent electric în miezul iernii. Experții internaționali, inclusiv reprezentanți ai Uniunii Europene, au salutat decizia ca pe un semn de responsabilitate și au promis sprijin logistic.
Perspectiva pe termen scurt și sprijinul extern
Comisia Europeană a anunțat că va aloca fonduri suplimentare pentru modernizarea rețelelor energetice ale Republicii Moldova și pentru interconectarea cu România. Proiectul de interconectare electrică, deja în desfășurare, va fi accelerat, astfel încât Moldova să poată importa mai multă energie din Uniunea Europeană. De asemenea, România a promis că va continua să furnizeze gaze naturale prin conducta Iași-Ungheni-Chișinău, asigurând stabilitatea aprovizionării.
Pentru următoarele două luni, viața în Republica Moldova va fi guvernată de reguli de urgență. Școlile ar putea trece parțial la cursuri online, spitalele vor funcționa pe generatoare de rezervă, iar magazinele vor fi obligate să reducă iluminatul. Este un test de reziliență pentru o țară mică, aflată între două blocuri geopolitice. Modul în care guvernul gestionează această perioadă va influența nu doar iarna care urmează, ci și relația cu partenerii occidentali pe termen lung.
Cum afectează viața de zi cu zi
Pentru următoarele două luni, viața în Republica Moldova va fi guvernată de reguli de urgență. Școlile ar putea trece parțial la cursuri online, spitalele vor funcționa pe generatoare de rezervă, iar magazinele vor fi obligate să reducă iluminatul. Este un test de reziliență pentru o țară mică, aflată între două blocuri geopolitice. Modul în care guvernul gestionează această perioadă va influența nu doar iarna care urmează, ci și relația cu partenerii occidentali pe termen lung.
60 de zile, durata stării de urgență instituite
26 septembrie 2026, data intrării în vigoare
Raționalizare a energiei electrice și a apei potabile
Restricții pentru industria consumatoare de energie
Sprijin UE și România pentru interconectare energetică
Surse: ProTV Moldova, Deschide.md, StiriPeSurse.
