Până la sfârșitul anului 2026, calendarul mai cuprinde patru sărbători legale: Sfântul Andrei, Ziua Națională și cele două zile de Crăciun. Pentru angajații care lucrează de luni până vineri, numai trei dintre aceste date cad în timpul săptămânii. Dreptul la liber nu este rezervat bugetarilor, ci se aplică și salariaților din mediul privat.
Prima dată este luni, 30 noiembrie, când este sărbătorit Sfântul Apostol Andrei. Urmează marți, 1 decembrie, Ziua Națională a României. Împreună cu sâmbăta și duminica precedente, acestea formează intervalul 28 noiembrie–1 decembrie: patru zile consecutive fără serviciu pentru cei cu program obișnuit, dacă nu lucrează într-o activitate exceptată de la regula întreruperii muncii.
Cum arată zilele libere de Crăciun
În decembrie, prima zi de Crăciun, 25 decembrie, este vineri, iar a doua zi, 26 decembrie, este sâmbătă. Pentru salariații cu program de luni până vineri, sărbătoarea de vineri se leagă de cele două zile de repaus săptămânal. Rezultă un interval de trei zile, de la 25 până la 27 decembrie, inclusiv.
Suprapunerea zilei de 26 decembrie cu sâmbăta nu înseamnă că angajatorul trebuie să ofere automat încă o zi liberă în cursul săptămânii. Codul muncii nu stabilește o asemenea compensare generală pentru sărbătorile care cad într-o zi de repaus. De aceea, numărul sărbătorilor din calendar nu este întotdeauna egal cu numărul zilelor suplimentare fără serviciu.
Salariații cu altă repartizare a programului trebuie să se raporteze la zilele în care sunt programați efectiv să lucreze. Pentru cine lucrează în ture, sâmbăta poate fi o zi obișnuită de activitate. Faptul că o sărbătoare cade atunci nu înlătură regulile speciale privind munca în sărbători legale și compensarea acesteia în condițiile prevăzute de lege.
Cine beneficiază și cine poate fi chemat la serviciu
Regula acordării zilelor libere se aplică atât în instituțiile publice, cât și în firmele private. Ea îi privește și pe angajații cu timp parțial, în funcție de programul lor de lucru. O normă redusă nu elimină, prin ea însăși, drepturile aferente sărbătorilor legale, iar aceste zile nu se scad din concediul anual de odihnă.
Există însă activități care trebuie să continue. Codul muncii prevede excepții pentru unitățile sanitare și cele de alimentație publică, precum și pentru locurile de muncă unde întreruperea activității nu este posibilă din cauza procesului de producție sau a specificului activității. Excepția privește funcționarea serviciului, fără să anuleze dreptul salariatului la compensarea muncii efectuate.
În această situație se pot afla angajați din spitale, servicii de urgență, anumite unități de transport sau din domeniul energiei. Nu toți lucrătorii din aceste sectoare sunt automat programați la serviciu în toate sărbătorile. Pentru fiecare contează organizarea concretă a activității și programul stabilit, iar obligațiile de compensare trebuie analizate pentru munca efectiv prestată.
Timp liber în 30 de zile sau spor salarial
Pentru salariații care beneficiază de liber legal, ziua este plătită. Angajatorul nu poate reduce salariul pentru absența legală de la serviciu și nici nu o poate transforma într-o zi consumată din concediul de odihnă. Aceste drepturi sunt distincte de situația colegilor care, din cauza activității, sunt programați să lucreze în aceeași zi.
În regimul general, cei care muncesc într-o sărbătoare legală trebuie să primească mai întâi timp liber corespunzător în următoarele 30 de zile. Dacă, din motive justificate, această compensare nu poate fi acordată, intervine un spor de cel puțin 100% din salariul de bază corespunzător muncii prestate în programul normal. Sporul se adaugă remunerației pentru orele respective. Contractele colective de muncă sau regulamentele interne pot prevedea beneficii mai mari decât minimul legal. De aceea, condițiile concrete de compensare trebuie verificate și în documentele aplicabile la locul de muncă.
Pragul privește orele lucrate în sărbătoarea legală, nu întregul salariu lunar, iar eventualele reglementări speciale aplicabile unei categorii profesionale trebuie avute în vedere. Salariații care nu primesc liberul sau compensația datorată pot cere explicații angajatorului și se pot adresa Inspectoratului Teritorial de Muncă. Respectarea sărbătorilor legale și a compensării nu este o facilitate lăsată exclusiv la alegerea firmei.
Surse: Digi Economic
