Alina Gorghiu contestă decizia conducerii PNL de a le cere liberalilor care au atacat în instanță hotărârile Congresului să renunțe la procese. Deputata spune că nu își va retrage acțiunile și îl acuză pe Ilie Bolojan de presiuni asupra colegilor, în condițiile în care aceștia riscă excluderea din grupurile parlamentare.
Conflictul privește termenul de zece zile acordat pentru retragerea litigiilor și consecințele anunțate pentru cei care refuză. Fosta președintă a partidului cere reconsiderarea hotărârii, în timp ce liderul liberal invocă respectarea deciziilor grupurilor politice. Cele două poziții arată o dispută privind raportul dintre disciplina parlamentară și accesul la justiție, cu efecte asupra relațiilor din conducerea liberală.
Gorghiu refuză retragerea acțiunilor
Deputata, care se numără printre membrii ce au deschis procese împotriva partidului, afirmă că nu acceptă să aleagă între apărarea drepturilor sale și apartenența la grupul parlamentar. Ea amintește că a muncit în PNL timp de 27 de ani și califică situația drept o formă de șantaj.
„Și da, mă consider victima unui șantaj și o spun de la început, nu voi ceda”, a transmis Gorghiu. Acuzația îi aparține deputatei, care prezintă condiționarea politică drept o încercare de a o determina să abandoneze demersurile judiciare începute împotriva unor hotărâri ale formațiunii.
Gorghiu susține că poziția sa nu se schimbă nici în perspectiva unor noi critici din interiorul partidului. Ea spune că nu va retrage nicio sesizare și nicio acțiune în instanță ca urmare a amenințărilor invocate, deoarece consideră că dreptul de a se apăra în fața unui abuz nu poate fi negociat.
Solicitarea adresată lui Bolojan
Fosta lideră liberală îi cere public președintelui PNL să reanalizeze hotărârea și să discute cu specialiști înainte de aplicarea ei. În declarația sa, Gorghiu numește decizia ilegală și solicită renunțarea la ceea ce descrie drept șantaj în interiorul partidului. Aceasta este evaluarea sa, nu o constatare judecătorească prezentată în dispută.
În argumentația deputatei, problema nu este doar personală. Ea amintește că a încurajat victimele să își apere drepturile, inclusiv atunci când erau presate să retragă plângeri. Din acest motiv, consideră că abandonarea propriilor demersuri ar contrazice mesajele pe care le-a susținut public de-a lungul carierei.
Comparația cu propriul mandat
Gorghiu evocă perioada în care a condus PNL și spune că a promovat integritatea, a adus oameni noi și a participat la fuziuni și dispute politice. Recunoaște că a făcut și greșeli, însă susține că nu a legat niciodată păstrarea locului în partid de renunțarea la un proces.
Deputata afirmă că principiile sale privind statul de drept și respectarea legii au rămas aceleași. În opinia ei, un membru de partid trebuie să poată merge în fața unui judecător atunci când consideră că i-au fost încălcate drepturile, demnitatea sau imaginea, chiar dacă demersul nemulțumește conducerea politică.
Referirea la Constituție
Un argument central al Alinei Gorghiu este articolul 21 din Constituție, pe care îl invocă pentru a susține accesul liber la justiție. Ea subliniază că acest drept îi aparține ca cetățean și că nu i-a fost acordat nici de președintele PNL, nici de Biroul Politic Național.
„Când condiționezi apartenența la grupul parlamentar de renunțarea la justiție, ai depășit o linie roșie”, a transmis aceasta. Gorghiu compară presiunea reclamată cu situația unui cetățean căruia i s-ar cere să retragă o acțiune pentru a nu-și pierde locul de muncă sau locuința.
Explicația liderului PNL
Disputa apare după ce Bolojan a exclus, la 1 noiembrie, o schimbare la conducerea partidului. El a invocat mandatul primit la congres și majoritățile care au susținut deciziile PNL, inclusiv intrarea în opoziție. Declarația despre păstrarea funcției este distinctă de ultimatumul privind retragerea proceselor.
Ilie Bolojan prezintă măsura din perspectiva regulilor grupurilor parlamentare. El spune că parlamentarii pot vota potrivit propriilor convingeri, dar că apartenența la un grup politic presupune respectarea hotărârilor sale. Liderul liberal leagă astfel decizia de capacitatea grupurilor de a formula recomandări pentru voturile membrilor.
Întrebat despre procesele împotriva hotărârilor Congresului, Bolojan a indicat două variante: retragerea lor sau ieșirea celor implicați din grupurile parlamentare. El descrie această alegere drept „o chestiune de claritate, de decență și de normalitate”. Gorghiu respinge însă condiționarea, astfel că pozițiile publice ale celor doi rămân opuse în privința continuării litigiilor.
Surse: Evenimentul Zilei, Antena 3 CNN.
