O nouă rută care ar putea prelua o parte din traficul de pe Valea Prahovei face un pas administrativ: autoritățile au lansat licitația pentru reabilitarea primului tronson din TransBai. Drumul prin Munții Baiului este gândit ca alternativă la DN1, dar legătura completă presupune realizarea mai multor sectoare, nu doar a celui scos acum la licitație.
Traseul integral depășește 88 de kilometri și urmărește conectarea localităților Gura Vitioarei și Valea Doftanei cu zona Azuga–Bușteni. Pentru șoferi, miza este existența unei variante de deplasare către stațiunile montane, în afara porțiunilor aglomerate ale drumului național folosit în prezent.
Ce presupune primul tronson
Sectorul pentru care a fost lansată procedura de achiziție asigură legătura dinspre Gura Vitioarei către Valea Doftanei. Acesta reprezintă prima parte a unei rute mai ample, care continuă peste Munții Baiului către stațiunile de pe Valea Prahovei.
Lansarea licitației nu echivalează cu deschiderea drumului și nici cu începerea imediată a circulației pe întregul traseu. Importanța etapei constă în avansarea proiectului către reabilitare, în timp ce utilitatea sa ca ocolire a DN1 depinde de continuitatea legăturilor rutiere prevăzute.
Diferența dintre sectorul licitat și traseul complet este esențială pentru înțelegerea investiției. Cei peste 88 de kilometri descriu întregul drum TransBai, nu lungimea primului tronson anunțat acum.
Cum ar putea fi ocolită Valea Prahovei
Pentru o deplasare din București spre Predeal, varianta descrisă presupune folosirea Văii Teleajenului și trecerea prin Gura Vitioarei, în locul continuării pe ruta obișnuită către Valea Prahovei. De aici, șoferii ar urma să ajungă în Valea Doftanei folosind primul tronson.
Continuarea peste creasta Munților Baiului și coborârea în zona Bușteni–Azuga țin de realizarea celui de-al doilea tronson. Abia prin această legătură ruta ar permite revenirea pe DN1 în apropierea destinației, pentru ultimii kilometri dintre Azuga și Predeal.
Proiectul nu elimină drumul național din toate variantele de călătorie, ci oferă posibilitatea evitării unei părți a acestuia. Efectul urmărit este distribuirea traficului pe mai multe legături, într-o zonă în care deplasările către stațiuni se concentrează pe același culoar.
Legătura cu șantierul Valea Doftanei–Brădet
TransBai ar putea fi conectat și cu DJ102I, pe sectorul Valea Doftanei–Brădet, unde lucrările de modernizare sunt deja în desfășurare. Acest proiect este derulat cu implicarea consiliilor județene Brașov și Prahova și a Companiei Naționale de Investiții.
Tronsonul modernizat are 25,63 de kilometri și asigură legătura dintre județele Prahova și Brașov. Traseul traversează Munții Baiului, cunoscuți și sub numele Gârbova, prin pasul Predeluț, la o altitudine de 1.285 de metri.
La începutul lunii noiembrie, stadiul fizic comunicat pentru acest șantier era de aproximativ 28%. Lucrările includ ziduri de sprijin, foraje pentru piloți, gabioane, podețe și amenajări pentru colectarea apelor. Este un proiect distinct de licitația primului tronson TransBai, dar relevant pentru viitoarele conexiuni ale rețelei rutiere.
Acces către munte și oportunități locale
Pe lângă rolul de alternativă pentru traficul rutier, TransBai urmărește îmbunătățirea accesului către golul alpin al Munților Baiului. Zonele de altitudine mai greu accesibile ar putea deveni mai ușor de vizitat, ceea ce adaugă o componentă turistică proiectului.
Pentru comunitățile traversate, o legătură modernizată poate crea condiții pentru investiții în cazare, servicii și turism de aventură. Acestea sunt posibilități asociate dezvoltării drumului, nu investiții private deja anunțate sau rezultate economice garantate.
Legarea localităților de pe traseu de stațiunile existente ar oferi și o altă organizare a călătoriilor în zonă. Miza nu se limitează astfel la șoferii aflați în tranzit către Predeal, ci include accesul la destinațiile montane din apropiere.
Mai multe proiecte pentru același blocaj
TransBai se înscrie într-un ansamblu de intervenții pentru reducerea presiunii de pe DN1. Centura Comarnic, cu o lungime de șase kilometri, a fost inaugurată recent, după lucrări care au durat aproximativ trei ani. Separat, a fost aprobată documentația actualizată pentru centura stațiunilor Azuga și Bușteni.
Această viitoare ocolire va avea 9,447 kilometri și o platformă rutieră cuprinsă între 9,50 și zece metri. Autostrada Comarnic–Brașov rămâne în faza de studiu. În acest context, drumurile alternative și centurile pot contribui la decongestionare în următorii ani, fără ca licitarea unui singur sector să rezolve imediat aglomerația.
Surse: Profit.ro.
