Cheltuielile publice pentru tratarea diabetului au depășit 3,3 miliarde de lei în 2025, iar creșterea din ultimii cinci ani a fost de 59%, potrivit datelor prezentate de conducerea Casei Naționale de Asigurări de Sănătate. Cifrele descriu presiunea asupra sistemului de sănătate, nu o factură de aceeași valoare achitată direct de pacienți pentru medicamentele și îngrijirile lor.
Președinta CNAS, Larisa Mezinu-Bălan, a prezentat aceste informații marți, 10 noiembrie, la un eveniment de specialitate. Aproape 1,4 milioane de persoane sunt înscrise în Programul Național de Diabet. Suma anunțată pentru 2025 privește cheltuieli aferente tratamentelor, investigațiilor și serviciilor medicale, ceea ce impune o distincție între costul îngrijirii pentru sistem și prețul unui anumit medicament.
Mai mulți pacienți în evidențe, cheltuieli în creștere
„Costul diabetului a crescut în ultimii cinci ani cu 59%”, a declarat șefa CNAS. Ea a descris numărul pacienților tratați între 2021 și 2025 ca fiind relativ stabil, în contrast cu majorarea semnificativă a costurilor. Această apreciere generală nu înseamnă însă că evidențele au consemnat exact același număr de beneficiari în fiecare dintre anii perioadei.
Date prezentate în octombrie, tot pe baza informațiilor CNAS, indicau peste 1,38 milioane de persoane înregistrate cu diabet în 2025. Numărul era cu aproape 59.000 mai mare decât în 2024 și cu peste 151.000 peste nivelul din 2023. Separat, costurile programului au urcat de la 1,97 miliarde de lei în 2022 la 3,3 miliarde în 2025.
Cele două comparații folosesc intervale diferite. Creșterea de 59% a fost anunțată pentru ultimii cinci ani, în timp ce valorile de 1,97 miliarde și 3,3 miliarde de lei se referă la 2022 și 2025. Ele arată aceeași direcție a cheltuielilor, dar nu pot fi tratate ca fiind baza uneia și aceleiași variații procentuale.
Amploarea programului este vizibilă și în raport cu restul programelor curative gestionate de CNAS. Din aproximativ 1,8 milioane de pacienți incluși în cele 17 programe naționale, aproape 1,4 milioane sunt beneficiari ai celui pentru diabet. Ponderea arată cât de importantă este această afecțiune pentru organizarea și finanțarea serviciilor, fără a descrie prevalența ei în întreaga populație.
Prevenția, în centrul discuției despre finanțare
Președinta CNAS a legat presiunea financiară și de bolile asociate obezității. Potrivit acesteia, sistemul ajunge să deconteze tratamente costisitoare pentru afecțiuni asociate, deși diagnosticul de obezitate apare relativ rar în datele de decontare. „Plătim târziu pentru această boală și plătim mai scump”, a spus Larisa Mezinu-Bălan, pledând pentru investiții în prevenție, inclusiv prin medicii de familie.
O analiză publicată în 2026 de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică indică obezitatea drept un factor de risc important pentru cheltuielile medicale și economie. În modelul analizat, reducerea acestui risc ar putea reprezenta 53% din impactul potențial asupra cheltuielilor de sănătate identificat pentru principalii factori studiați. Este vorba despre efecte estimate, nu despre economii deja realizate.
Scenariul mai amplu ia în calcul îmbunătățirea a șase factori de risc, între care obezitatea, alimentația nesănătoasă, sedentarismul, fumatul și consumul nociv de alcool. Dacă România ar ajunge la nivelurile celor mai performante 25% dintre țările analizate, cheltuielile anuale de sănătate ar putea fi, în medie, cu 10,2% mai mici în perioada 2026–2050, față de proiecțiile actuale.
Același scenariu estimează un produs intern brut anual cu 3,2% mai mare. Punctul de plecare rămâne însă modest: în 2023, cheltuielile de sănătate pe locuitor erau sub jumătate din media Uniunii Europene, iar prevenția primea aproximativ 1% din total. Aceste repere privesc întregul sistem sanitar, nu exclusiv finanțarea diabetului sau economii garantate în acest program.
Ce schimbare este analizată pentru pompele de insulină
CNAS intenționează să construiască un mecanism prin care consumabilele pompelor de insulină să fie finanțate prin farmacii cu circuit deschis. Scopul anunțat este reducerea poverii resimțite de pacienți. Măsura este prezentată ca intenție, nu ca procedură deja disponibilă. Propunerea vizează accesul la consumabilele necesare utilizării acestor dispozitive. Până la stabilirea mecanismului, nu a fost anunțat un calendar pentru aplicarea sa prin farmacii.
Surse: Digi Economic
