Tribunalul București a considerat că arestul la domiciliu este suficient în cazul lui Călin Georgescu, motivând că pericolul pentru ordinea publică s-a diminuat. Decizia nu înseamnă însă că acesta a ieșit deja din arestul preventiv: potrivit situației prezentate la 11 noiembrie, rămâne în detenție până la hotărârea Curții de Apel București. Măsura aprobată de tribunal este una preventivă, nu o achitare.
Instanța a decis luni, 9 noiembrie, înlocuirea arestării preventive cu arestul la domiciliu pentru 30 de zile. Perioada începe de la data la care încheierea rămâne definitivă. În același document, punerea în libertate este condiționată de absența unei rețineri sau arestări într-o altă cauză. Prin urmare, efectele hotărârii trebuie deosebite de simpla pronunțare a soluției în primă instanță.
Ce a reținut judecătorul în motivare
Judecătorul a apreciat că, în etapa actuală a procesului, arestul la domiciliu este „deopotrivă necesar și suficient”. Motivarea leagă această concluzie de buna desfășurare a procesului penal, de împiedicarea sustragerii inculpatului de la urmărire sau judecată și de prevenirea unor noi infracțiuni. Instanța nu a eliminat necesitatea unei măsuri preventive, ci a considerat justificată o formă diferită a acesteia.
În același timp, judecătorul a reținut existența unei suspiciuni rezonabile privind infracțiunile de înșelăciune cercetate. Persoana vătămată indicată în motivare este societatea Real Concrete Land SRL, reprezentată legal de Răzvan Leu. Documentul precizează că nu există indicii potrivit cărora, în aceeași formulă, ar fi fost încercată sau realizată inducerea în eroare a altor persoane. Acuzațiile nu echivalează cu o vinovăție stabilită definitiv.
Un alt element invocat de instanță privește beneficiul patrimonial. Potrivit motivării relatate pe baza unor surse judiciare, până la acest moment nu există dovezi că Georgescu ar fi primit un folos din faptele de care este acuzat, direct sau prin intermediari. Judecătorul a mai constatat că nu sunt indicii privind încercări ale acestuia de a afecta buna desfășurare a anchetei.
Traseul banilor analizat în dosar
Datele primite din Elveția, menționate în document, arată că o parte din banii depuși drept garanție de Răzvan Leu au ajuns la alte persoane. Sunt indicate aproximativ 53.700 de euro pentru Massimiliano Arena, circa 6.000 de euro pentru Ionel Rusen și aproape 158.500 de euro pentru soția acestuia. Aceste informații despre traseul banilor sunt distincte de constatarea privind absența unei dovezi de încasare de către Georgescu.
Motivarea consemnează și două transferuri către omul de afaceri. Georgescu, care neagă acuzațiile, i-ar fi trimis lui Leu 118.000 de lei prin socrul său, în octombrie 2023. Ionel Rusen i-ar fi virat 900.000 de lei în mai 2022. Menționarea acestor plăți în analiza instanței nu transformă acuzațiile în fapte stabilite printr-o hotărâre definitivă și nu înlocuiește examinarea probelor din dosar.
Cum a început ancheta
Ancheta a început după plângerea depusă de Răzvan Leu. Potrivit acuzațiilor descrise în dosar, omului de afaceri i s-ar fi propus participarea la tranzacții cu metale prețioase, pentru care era necesară o linie de credit de șase milioane de euro. Georgescu i-ar fi recomandat să contacteze un om de încredere, Ionel Rusen, care l-ar fi pus apoi în legătură cu Massimiliano Arena.
Cetățeanul italian ar fi fost prezentat ca reprezentant al unei bănci din Elveția. Pentru obținerea finanțării, lui Leu i s-ar fi cerut o garanție de un milion de euro. Din această sumă, 100.000 de euro ar fi urmat să fie utilizați pentru campania prezidențială a lui Georgescu, potrivit relatării acuzațiilor. Ulterior, omul de afaceri ar fi fost convins să transfere încă 100.000 de euro.
Promisiunea invocată pentru plata suplimentară ar fi fost creșterea împrumutului la 15 milioane de euro. Finanțarea nu s-ar mai fi realizat, iar Leu a cerut restituirea garanției totale de 1,1 milioane de euro. Georgescu se află în arest preventiv din 29 septembrie, în acest dosar. Deciziile favorabile obținute anterior la tribunal au fost schimbate de Curtea de Apel. Noua motivare privește necesitatea măsurii preventive, cu păstrarea prezumției de nevinovăție.
Surse: Antena 3 CNN
