ANAF a descoperit o schemă de evaziune fiscală prin retrageri de la bancomate
Agenția Națională de Administrare Fiscală a identificat o nouă schemă de fraudă fiscală care utiliza retrageri masive de numerar de la bancomate pentru a ascunde veniturile ilicite. Prejudiciul depășește 2,1 milioane de lei, iar ancheta a fost declanșată după ce sistemul informatic al instituției a semnalat un pattern suspect de tranzacții. Potrivit unui comunicat dat publicității la finalul lunii iulie 2026, inspectorii antifraudă au documentat mii de retrageri efectuate în mod coordonat de la diverse bancomate din țară.
Mecanismul fraudulos funcționa prin intermediul unor firme fantomă care emiteau facturi fictive către societăți comerciale reale. Banii rezultați din aceste tranzacții false erau retrasi în numerar de la bancomate, apoi reintroduși în circuitul financiar prin conturi ale unor persoane fizice sau firme offshore. Metoda avea ca scop ascunderea provenienței fondurilor și evitarea plății taxelor și impozitelor către bugetul de stat.
Cum acționau escrocii în spatele schemei
Infractorii foloseau carduri bancare emise pe numele unor persoane interpuse, cunoscute sub denumirea de „strawmen", pentru a retrage zilnic sume de bani de la ATM-uri din diferite orașe. Retragerile erau fragmentate în sume sub limita de raportare către autorități, pentru a nu atrage atenția băncilor. De exemplu, în loc de o singură retragere de 50.000 de lei, escrocii efectuau sute de retrageri de câte 1.000-2.000 de lei, folosind zeci de carduri diferite.
Pe lângă retragerile de numerar, schema includea și utilizarea dispozitivelor de skimming instalate pe unele bancomate. Aceste dispozitive copiau datele cardurilor victimelor, iar PIN-ul era surprins cu ajutorul unor microcamere. Datele furate erau apoi folosite pentru a clona carduri și pentru a efectua retrageri suplimentare. ANAF a colaborat cu băncile comerciale și cu structurile de poliție pentru a identifica punctele unde au fost instalate astfel de dispozitive.
Tehnici de card trapping și skimming la bancomate
Card trapping-ul este o altă metodă folosită de infractori, prin care cardul victimei este blocat fizic în interiorul bancomatului cu ajutorul unui dispozitiv introdus în slot. Utilizatorul pleacă crezând că aparatul a înghițit cardul, iar escrocul îl recuperează ulterior. Spre deosebire de skimming, care vizează copierea datelor, card trapping-ul permite accesul direct la cardul fizic. Odată obținut, acesta poate fi folosit pentru retrageri până când victima îl blochează.
Autoritățile atrag atenția că, în ultima perioadă, au apărut și dispozitive mai sofisticate, cum ar fi tastaturile false montate deasupra celor originale ale bancomatelor. Acestea înregistrează codul PIN tastat de utilizator, iar datele sunt transmise infractorilor prin Bluetooth. Băncile încep să introducă noi standarde de securitate, iar unele ATM-uri moderne permit retragerile doar prin apropierea telefonului sau cardului, eliminând sloturile clasice.
Măsuri luate de ANAF și recomandări pentru cetățeni
În urma descoperirii schemei, ANAF a sesizat organele de urmărire penală și a blocat conturile suspecte. Inspectorii antifraudă continuă verificările la nivel național, extinzând ancheta și către alte societăți comerciale care ar putea fi implicate. Instituția a anunțat că va intensifica controalele la casele de schimb valutar și la firmele care înregistrează tranzacții cu numerar ridicate, deoarece acestea sunt frecvent folosite pentru spălarea banilor.
Pentru cetățeni, ANAF recomandă vigilență la utilizarea bancomatelor. Este indicat ca, înainte de a introduce cardul, utilizatorii să verifice dacă slotul sau tastatura prezintă modificări suspecte. De asemenea, este preferabil să se acopere tastatura cu mâna liberă în timpul introducerii PIN-ului. În cazul în care cardul rămâne blocat în bancomat, victima trebuie să contacteze imediat banca pentru a-l bloca și să anunțe poliția.
Dimensiunea fenomenului și riscurile viitoare
Frauda la bancomate nu este un fenomen nou în România, însă dimensiunea schemei descoperite de ANAF arată că infractorii au devenit mai organizați. Prejudiciul de peste 2 milioane de lei reprezintă doar vârful aisbergului, susțin specialiștii în securitate financiară. Pe măsură ce plățile digitale devin tot mai populare, atacatorii se adaptează, căutând vulnerabilități atât în sistemele electronice, cât și în comportamentul utilizatorilor.
Băncile din România au anunțat că vor investi în modernizarea parcului de ATM-uri, înlocuind aparatele vechi cu modele care permit retrageri fără contact și care sunt mai greu de compromis. Până atunci, responsabilitatea rămâne împărțită: instituțiile financiare trebuie să asigure securitatea fizică a bancomatelor, iar utilizatorii trebuie să fie atenți la semnele care pot indica prezența unui dispozitiv de skimming sau trapping.
Surse: digi24.ro, capital.ro, stiripesurse.ro, redactia.ro, stiridiaspora.ro
