România s-a alăturat Statelor Unite și altor 12 națiuni într-o declarație comună care respinge pretențiile maritime extinse ale Chinei în Marea Chinei de Sud. Poziția fermă a țării noastre vine în contextul împlinirii a 10 ani de la o hotărâre istorică a unei curți internaționale de arbitraj privind disputele teritoriale din regiunea contestată.
Conținutul declarației comune
Cele 14 state, între care SUA, România, Japonia, Australia, Noua Zeelandă și alte puteri, au reafirmat sprijinul pentru respectarea dreptului internațional și au respins revendicările maritime extinse ale Chinei, considerate incompatibile cu Convenția Națiunilor Unite asupra Dreptului Mării. Declarația a fost emisă duminică, marcând aniversarea deciziei din 2016.
Declarația subliniază că "pretențiile maritime extinse ale Chinei în Marea Chinei de Sud nu au niciun temei juridic" și cere respectarea hotărârii din 2016 a Curții Permanente de Arbitraj de la Haga, care a respins revendicările Beijingului în regiune. Statele semnatare au condamnat militarizarea zonei și activitățile care destabilizează regiunea.
Poziția României
Prin semnarea acestei declarații, România își exprimă sprijinul pentru ordinea internațională bazată pe reguli și pentru respectarea dreptului internațional în soluționarea disputelor teritoriale. Această poziție aliniază țara noastră cu democrațiile occidentale și cu sistemul de alianțe euro-atlantice, consolidând statutul de partener credibil.
Decizia României reflectă angajamentul față de principiile suveranității și integrității teritoriale, valori care sunt deosebit de importante pentru țara noastră dată fiind propria experiență istorică cu provocări teritoriale. Participarea la declarație demonstrează coerență și consecvență în politica externă românească.
Contextul internațional
Marea Chinei de Sud este una dintre cele mai disputate regiuni maritime din lume, bogată în resurse naturale și cu o importanță strategică majoră pentru comerțul internațional. Aproximativ o treime din comerțul mondial trece prin această zonă, ceea ce o face extrem de importantă pentru economia globală și pentru securitatea internațională.
China revendică aproape întreaga zonă prin așa-numita "linie în nouă segmente", contestată de mai multe state din regiune precum Filipine, Vietnam, Malaezia și Brunei. Hotărârea din 2016 a Curții Permanente de Arbitraj a respins revendicările Chinei, dar Beijingul a refuzat să o recunoască și a continuat să își consolideze prezența.
Reacția Chinei
China a reacționat prompt la declarația comună, condamnând ceea ce numește "intervenția în afacerile interne" și acuzând statele semnatare de "formarea de blocuri" și de destabilizarea regiunii. Beijingul susține că disputele teritoriale ar trebui rezolvate bilateral, fără implicarea puterilor externe, și că soluționarea lor prin arbitraj internațional este inacceptabilă.
Oficialii chinezi au reafirmat suveranitatea asupra teritoriilor revendicate și au avertizat împotriva "militarizării" regiunii de către puteri externe, referindu-se la prezența navală americană în zonă. China a continuat să construiască insule artificiale și să desfășoare activități militare în zona disputată.
Implicații pentru România
Semnarea declarației consolidează poziția României ca partener credibil al SUA și al Uniunii Europene în politica externă. Această poziție poate contribui la întărirea relațiilor cu statele din regiunea Indo-Pacifică și la diversificarea parteneriatelor strategice ale țării noastre. Demonstrăm că suntem un actor responsabil pe scena internațională.
Pe plan economic, decizia ar putea afecta relațiile comerciale cu China, deși oficialii români subliniază că poziția este principială și nu vizează deteriorarea relațiilor bilaterale în alte domenii. România dorește să mențină un dialog constructiv cu Beijingul, dar fără a compromite valorile și principiile fundamentale.
Sprijinul pentru ordinea internațională
Declarația comună reprezintă un semn al coeziunii democratice în apărarea ordinii internaționale bazate pe reguli. Statele semnatare au subliniat importanța libertății de navigație și a respectării dreptului internațional în zonele maritime disputate. Această abordare multilaterală este esențială pentru menținerea păcii și stabilității.
Pentru România, participarea la astfel de inițiative demonstrează maturitatea și responsabilitatea în politica externă, precum și angajamentul față de valorile democratice și de statul de drept la nivel internațional. Țra noastră își asumă rolul de promotor al unei lumi bazate pe reguli și pe respectul reciproc între națiuni.
Surse
Informațiile prezentate în acest articol au fost preluate din sursele: ȘtirileProTV.ro, Digi24.ro, Adevărul.ro, G4Media.ro, CursdeGuvernare.ro.
