România a înregistrat cel mai mare deficit de cont curent din Uniunea Europeană în trimestrul al doilea al anului 2026, plasându-se pe primul loc într-un clasament negativ la care nicio țară nu și-ar dori să participe. Potrivit datelor publicate de Eurostat, deficitul de cont curent al țării noastre a ajuns la șapte virgulă opt miliarde de euro în perioada aprilie-iunie, o cifră care depășește chiar și așteptările pesimiste ale analiștilor. Această performanță economică dezastruoasă plasează România înaintea unor state precum Grecia sau Spania, care au încă problem structurale, dar care au reușit să-și reducă dezechilibrele.
Deficitul de cont curent reprezintă diferența dintre ceea ce o țară câștigă din exporturi de bunuri și servicii și ceea ce cheltuiește pentru importuri. Când această diferență este negativă și mare, înseamnă că statul respectiv trăiește peste puterile sale și că acumulează datorii față de restul lumii. În cazul României, deficitul persistent este alimentat de importurile masive de bunuri de consum, de energie și de tehnologie, în timp ce exporturile, deși în creștere, nu reușesc să acopere gaura.
Cauzele deficitului record
Unul dintre principalii contributori la dezechilibru este balanța comercială negativă. România importă mai mult decât exportă, iar gama de produse exportate rămâne concentrată în mare parte pe bunuri cu valoare adăugată mică, precum componente auto sau textile. În schimb, importăm energie electrică, gaze, medicamente, alimente și produse high-tech, toate la prețuri mari. Scumpirea energiei la nivel global în 2026 a agravat și mai mult situația.
Alt factor este balanța veniturilor primare, adică profiturile și dobânzile care pleacă din țară către investitorii străini. Multinaționalele prezente în România încasează venituri consistente și transferă o parte din profituri în afara țării. Aceste ieșiri de capital, deși normale într-o economie deschisă, contribuie la adâncirea deficitului de cont curent.
Comparație cu alte țări europene
În timp ce România se afundă în deficit, alte state membre ale UE înregistrează excedente consistente. Germania, de exemplu, are un excedent de cont curent de zeci de miliarde de euro, datorată exporturilor industriale puternice. În primele două trimestre ale lui 2026, întregul UE a înregistrat un excedent de cont curent de peste o sută treisprezece miliarde de euro, ceea ce face ca performanța României să pară și mai rușinoasă. Chiar și țări precum Bulgaria sau Croația, cu economii mai mici, au reușit să-și mențină dezechilibrele sub control.
Sectorul agricol, un dezavantaj structural
O altă componentă care agravează deficitul de cont curent este balanța agricolă. România, deși are potențial agricol ridicat, importă masiv alimente procesate, carne și legume. Procesarea internă este insuficientă, iar lanțul valoric rămâne fragmentat. Exporturile agricole se concentrează în mare parte pe cereale brute, care au o valoare adăugată mică. Transformarea acestor materii prime în produse finite ar aduce venituri mult mai mari, dar necesită investiții pe care puțini antreprenori le fac în prezent.
Ce spun economiștii
Analiștii financiari avertizează că un deficit de cont curent mare și persistent poate duce la deprecierea monedei naționale și la creșterea costului de finanțare. Leul s-a menținut relativ stabil în 2026, dar presiunile sunt tot mai mari. Banca Națională a României a majorat de mai multe ori dobânda cheie încercând să stopeze inflația, dar această măsură nu rezolvă problema structurală a dezechilibrului extern.
Perspective pentru a doua jumătate a anului
Guvernul speră că absorbția fondurilor europene, în special cele din Planul Național de Redresare și Reziliență, va aduce investiții care să stimuleze exporturile și să îmbunătățească balanța comercială. Însă, ritmul lent al implementării și birocrația întrețin scepticismul. Dacă tendința nu se inversează, România riscă să încheie anul 2026 cu un deficit de cont curent care să depășească zece miliarde de euro, o cifră fără precedent.
7,8 mld. euro, deficit T2 2026
Locul 1 în UE, la deficit de cont curent
Importuri masive, principala cauză
Deficit comercial, adâncit de energie
Risc de depreciere, pentru leu
Surse: Digi24, Eurostat, ZF.ro, Capital.ro.
