România și Polonia au transmis oficial că nu mai pot sprijini suplimentar exportul de cereale din Ucraina către piețele europene. Decizia vine după ani de la începutul războiului, când cele două țări au deschis granițele și porturile pentru a ajuta Kievul să-și vândă recolta, blocată de război. Acum, însă, autoritățile de la București și Varșovia spun că prioritatea o reprezintă propriii lor fermieri.
Ministrul român al Agriculturii, Tanczos Barna, a declarat că interesele fermierilor români rămân o prioritate și că România nu mai poate funcționa ca o rută alternativă de export pentru cerealele ucrainene la volumele actuale. "Am făcut tot ce am putut pentru Ucraina, dar avem și noi o agricultură de protejat. Fermierii români nu pot concura cu prețurile ucrainene, care sunt mult sub costurile de producție de la noi", a spus oficialul.
Contextul deciziei
De la începutul invaziei ruse, Ucraina a depins masiv de coridorul terestru prin România și Polonia pentru a-și exporta cerealele. Porturile de la Marea Neagră au fost blocate, iar ruta prin Europa de Est a devenit vitală. Milioane de tone de grâu, porumb și alte cereale au tranzitat granița românească, fiind transportate mai departe către porturi sau piețe europene.
Această situație a creat însă probleme majore pentru fermierii români. Cerealele ucrainene, adesea subvenționate sau vândute la prețuri de dumping, au inundat piața locală și au scăzut prețurile. Fermierii români s-au plâns că nu-și mai pot acoperi costurile de producție și că riscă falimentul. Proteste repetate au avut loc în București și în alte orașe, cu tractoare blocate pe străzi și cu cereri de intervenție guvernamentală.
Reacția Ucrainei
Ucraina a reacționat cu dezamăgire la anunțul româno-polonez. Kievul solicită în continuare sprijin pentru exportul a milioane de tone de cereale, mai ales că atacurile asupra porturilor și navelor continuă pentru a treia lună consecutivă. Fără rute alternative, Ucraina riscă să piardă venituri esențiale pentru finanțarea războiului.
Oficialii ucraineni au cerut Uniunii Europene să intervină și să găsească soluții. O posibilitate este extinderea coridorului maritim prin Marea Neagră, dar acesta rămâne vulnerabil la atacurile rusești. O altă variantă este folosirea porturilor din Bulgaria sau din Grecia, dar infrastructura este insuficientă pentru volumele implicate.
Ce înseamnă pentru fermierii români
Pentru agricultorii români, decizia guvernului este una așteptată, dar insuficientă. Ei spun că daunele au fost deja făcute: prețurile la grâu și porumb au scăzut atât de mult încât mulți au vândut recolta pe pierdere. De asemenea, cheltuielile cu inputurile agricole și cu combustibilul au rămas ridicate, ceea ce a comprimat marjele de profit până la limita suportabilității.
Uniunea Europeană a promis compensații pentru fermierii afectați de importurile ucrainene, dar fondurile au întârziat să ajungă. Fermierii români se tem că, fără un sprijin concret, vor fi nevoiți să renunțe la culturi sau să vândă terenurile. Deja, numeroase ferme mici și mijlocii au intrat în insolvență sau au fost absorbite de marii jucători din piață.
Perspectivele geopolitice
Decizia României și a Poloniei ar putea deschide o fisură în solidaritatea europeană față de Ucraina. Până acum, cele două țări au fost printre cei mai fervenți susținători ai Kievului, atât militar, cât și economic. Schimbarea de atitudine ar putea influența și alte state din regiune, care se confruntă cu presiuni similare din partea propriilor agricultori.
România și Polonia, refuz sprijin suplimentar
Tanczos Barna, prioritate fermierii români
Blocada Mării Negre, continuă
Prețuri de dumping, problema centrală
UE, promite compensații
Surse: Adevărul, StiriPeSurse, ZiuaConstanța, DambovitaDeAzi, Politico.
