Aproximativ o sută de absolvenți de liceu aleg, în fiecare an, să urmeze facultatea aproape de casă într-un domeniu mai puțin popular. Pe unii îi atrage specializarea, alții pun în balanță beneficiile pe care le au de-a lungul anilor de facultate. Până la absolvire se mai și pierd pe drum, dar, după cum spun chiar studenții, asta se întâmplă peste tot. Fenomenul nu este izolat, ci face parte dintr-o tendință tot mai vizibilă: tinerii renunță la București și Cluj în favoarea universităților mai mici, aproape de domiciliu, relatează Adevărul.
De ce facultatea de lângă casă devine atractivă
Facultatea de Management și Dezvoltare Rurală din cadrul structurii Slatina a Universității de Științe Agronomice și Medicină Veterinară București atrage, an de an, aproximativ 100 de absolvenți de liceu. În ultimii ani, media de admitere a crescut, iar pe locurile puse la dispoziție de universitatea bucureșteană este concurență. Cei mai mulți studenți sunt proaspăt absolvenți, însă un număr în continuare mare este și al celor care se întorc pe băncile școlii la ani distanță de la momentul absolvirii liceului.
Aleg să o facă atunci când cheltuielile devin suportabile, când realizează că au ratat posibilități de avansare în carieră pentru că le-a lipsit diploma, când vor să le fie propriilor copii un exemplu de urmat. Aceste motive arată că decizia de a urma facultatea nu este doar una academică, ci este profund legată de contextul de viață al fiecărui student.
Costurile, principalul argument
Unul dintre motivele principale pentru care tinerii aleg universitățile de provincie este costul vieții. În București sau Cluj, chiria unei camere de cămin sau a unui apartament poate depăși 400-500 de lei pe lună, la care se adaugă utilitățile, mâncarea și transportul. Pentru o familie cu venituri modeste, aceste cheltuieli sunt o povară greu de suportat. De aceea, mulți preferă să facă naveta zilnic sau să stea acasă, economisind astfel mii de lei pe an.
În plus, universitțile din orașele mici oferă adesea taxe de școlarizare mai mici sau mai multe locuri bugetate raportat la numărul de candidați. Oportunitatea de a prinde un loc fără taxă devine un argument decisiv pentru cei care nu-și permit să plătească mii de euro pe an. Iar pentru cei care lucrează deja, structura programului flexibil le permite să combine jobul cu studiile.
Profilul studentului non-conformist
Studentul care alege facultatea de lângă casă nu este neapărat cel cu media cea mai mică. Mulți dintre ei au note bune la bacalaureat, dar preferă un domeniu de niță, precum managementul rural, turismul sau agricultura, care nu este oferit de marile centre universitare. Aceste specializări le permit să se întorc acasă după absolvire și să contribuie la dezvoltarea comunității locale.
Un exemplu este Ion Grigorie, student la master, care face naveta de la 40 de kilometri. El a fost admis inițial pe locuri cu taxă, dar a învțțat și a reușit să se transfere pe locurile bugetate. A obținut bursă de merit, care a compensat din costuri. Avea 38 de ani când a decis să-și continue pregătirea academică. Acum administrează propria afacere și consideră că în mediul rural sunt mult mai multe oportunități decât în cel urban.
Provocările și dezavantajele
Deși alegerea unei facultăți aproape de casă are multe avantaje, există și dezavantaje. Orașele mici oferă mai puține oportunități de angajare part-time, iar viața studențească este mai puțin animată decât în București sau Cluj. Contactul cu mediul academic de vârf, conferințele, stagiile și rețelele de alumni sunt mai limitate. Pentru unele cariere, în special în domeniul tech sau financiar, absolvirea unei universități de provincie poate fi un handicap la începutul carierei.
Totuși, pentru cei care vor să rămână în zona rurală sau în orașele mici, aceste dezavantaje sunt compensate de stabilitatea oferită de familie și de comunitate. Absolvenții de la specializări precum Managementul Dezvoltării Rurale au șanse reale să acceseze fonduri europene și să-și dezvolte afaceri în agricultură sau turism rural, sectoare aflate în expansiune.
Tendința pe termen lung
Sistemul universitar românesc trece printr-o transformare lentă, dar vizibilă. Extensiile universitare din orașele mici câștigă tot mai multă încredere, iar piața muncii începe să recunoască valoarea diplomelor lor. Digitalizarea, cursurile online și programele de mobilitate studențească reduc diferența dintre centrele universitare mari și cele mici. Tinerii care aleg facultatea de lângă casă nu mai sunt percepuți ca fiind cei care nu au reușit la București, ci ca fiind cei care au făcut o alegere conștientă, adaptată nevoilor lor reale.
