Președintele Klaus Iohannis precizează că provocările din sfera sanitară, energetică sau a securității nu vor înceta să existe, motiv pentru care este nevoie de mobilizare adecvată, în raport cu interesele strategice naţionale şi regionale, pentru a ne asigura rezilienţa şi securitatea.
„Criza sanitară reprezintă nu doar o lecţie dură, ci şi prilejul de a genera o schimbare a modelelor de dezvoltare a statelor şi de apariţia unei noi paradigme în economie cu accent pe securitatea sanitară, energetică sau alimentară. (…) Criza sanitară ne-a arătat că securitatea şi rezilienţa rămân nucleul de forţă al fiecărui stat. Instrumentele necesare protejării împotriva utilizării maliţioase a noilor tehnologii excedează însă capabilităţile unei singure ţări, astfel încât numai împreună putem reduce riscurile induse de aceste pericole.
România susţine necesitatea dialogului internaţional extins pentru conturarea regulilor privind tehnologiile emergente, în linie cu principiile şi valorile democratice cu care noi ne identificăm: protejarea drepturilor omului, a libertăţilor fundamentale şi respectarea statului de drept. Din această perspectivă este deosebit de importantă asigurarea coordonării şi complementarităţii iniţiativelor derulate de către Alianţa Nord-Atlantică şi Uniunea Europeană.
În acest efort comun se înscrie şi iniţiativa României de a înfiinţa, la Bucureşti, Centrul Euro-Atlantic pentru Rezilienţă, care va constitui un pol de excelenţă şi un furnizor de expertiză pentru NATO şi comunitatea europeană. (…) Provocările din sfera sanitară, energetică sau a securităţii nu vor înceta să existe, de aceea trebuie să ne mobilizam adecvat, în raport cu interesele strategice naţionale şi regionale, pentru a ne asigura rezilienţa şi securitatea”, spune şeful statului în mesajul adresat Bucharest Forum 2021, transmis de consilierul prezidenţial Cosmin Marinescu.
Iohannis arată că în planul securităţii energetice, în acest an, are loc o criză generată de creşterea puternică a preţurilor la energie.
„Consider că se impune o abordare convergentă pe termen mediu şi lung la nivelul întregii Uniuni Europene care să ţintească problemele structurale ale sectorului energetic, dar şi pe cele ale pieţei comune în domeniul energiei. Reducerea dependenţei de furnizorii terţi din afara Uniunii, creşterea independenţei energetice şi diversificarea surselor de aprovizionare cu energie sunt doar câteva dintre soluţiile sustenabile pe care trebuie să mizăm”, mai afirmă Iohannis.
El aminteşte că luna trecută a solicitat Comisiei Europene includerea energiei nucleare şi a gazului natural în actul delegat din cadrul pachetului legislativ al Taxonomiei, care să fie prezentat cât mai curând posibil.
„România beneficiază de un mix energetic echilibrat, însă avem nevoie de noi capacităţi energetice sustenabile, care să confirme potenţialul de a deveni un jucător regional important în acest domeniu. Proiectele de exploatare a gazelor naturale offshore din Marea Neagră sunt o oportunitate pe care trebuie să o valorificăm responsabil. Am convingerea că proiectul Neptun Deep, care va fi gestionat de OMV Petrom şi Romgaz, va demara cât mai curând şi va reprezenta un model pentru iniţiativele viitoare”, declară Iohannis.
Şeful statului mai arată că, în domeniul energetic nuclear, România are o colaborare foarte bună cu partenerul strategic – SUA, amintind de încheierea recentă a Acordului privind integrarea reactoarelor modulare mici în sistemul energetic al României.
„România vizează să atingă pe termen lung un echilibru eficient între reactoarele CANDU şi noile tehnologii, contând în acest sens şi pe o strânsă colaborare cu Franţa, în baza Parteneriatului nostru strategic”, mai spune Iohannis.
El subliniază importanţa digitalizării, precizând că România, care se află pe locul patru în UE în ceea ce priveşte numărul de absolvenţi în IT, trebuie să valorifice acest atu valoros.
„Capacitatea de adaptare a unei economii se află în strânsă legătură cu gradul de digitalizare. Pandemia a accelerat puternic tendinţele către robotizare, utilizarea inteligenţei artificiale şi a tehnologiilor blockchain şi proporţional nevoia de adecvare a securităţii cibernetice. (…) România şi-a propus pentru perioada următoare mai mult decât o simplă recuperare a decalajelor pe zona de societate digitală. Astfel, măsurile de sprijinire a tranziţiei digitale reprezintă o cincime din totalul de 29 de miliarde de euro al PNRR. Aceste măsuri pot susţine un salt tehnologic de anvergură prin investiţii semnificative în infrastructura IT&C, dar şi prin sprijinirea inovării, a integrării noilor tehnologii şi a dezvoltării de competenţe digitale adaptate”, evidenţiază Iohannis, menţionând că România a devenit gazdă a Centrului european industrial, tehnologic şi de cercetare în materie de securitate cibernetică.
