Consiliul General al Municipiului București a aprobat, pe 22 iulie 2026, intrarea Societății de Transport București în procedura de insolvență. Decizia a fost luată pe fondul datoriilor totale care au depășit pragul de 1,75 miliarde de lei, iar unele estimări arată că, împreună cu penalitățile acumulate, suma poate ajunge la aproximativ 3 miliarde de lei. Primarul general al Capitalei, Ciprian Ciucu, susține că această măsură reprezintă singura soluție viabilă pentru a evita falimentul operatorului de transport public și pentru a proteja salariile angajaților.
Cum au ajuns datoriile STB la nivelul dezastruos
Societatea de Transport București se confruntă cu datorii majore către Agenția Națională de Administrare Fiscală, acestea depășind 1,7 miliarde de lei. Pe lângă principalul credit fiscal, penalitățile de întârziere au crescut constant, ajungând la peste 400 de milioane de lei. Specialiștii atrag atenția că ritmul de acumulare a penalităților risca să blocheze conturile companiei și să întrerupă activitatea de transport public din Capitală.
O parte semnificativă a datoriilor provine din subfinanțarea cronică a activității de transport public pe parcursul ultimilor ani. Prețul biletelor și al abonamentelor a rămas mult sub costul real al operațiunilor, iar subvențiile alocate de municipalitate nu au acoperit diferența. În același timp, investițiile în reînnoirea parcului auto au fost amânate sau realizate parțial, ceea ce a dus la creșterea costurilor de întreținere și la reducerea eficienței operaționale.
De ce insolvența este privită ca salvare
Prin declararea insolvenței, STB beneficiază de protecție legală împotriva executărilor silite și a popririlor pe conturi. Aceasta înseamnă că transportul public din București va continua să funcționeze fără întreruperi, iar salariile șoferilor, vatmanilor și ale celorlalți angajați vor fi asigurate. Primăria Capitalei a dat asigurări că numărul de autobuze, tramvaie și troleibuze aflate în circulație nu va scădea.
Insolvența oferă companiei posibilitatea de a renegocia datoriile cu creditorii și de a elabora un plan de reorganizare. Expertizele financiare arată că, fără această procedură, penalitățile ar fi continuat să crească exponențial, iar societatea ar fi ajuns într-o situație de faliment ireversibil. Edilul general a subliniat că insolvența nu este o formă de evadare de la responsabilitate, ci un instrument legal care permite salvarea unei companii strategice pentru oraș.
Reacția sindicatelor și a cetățenilor
Liderii sindicali din cadrul STB au exprimat rezerve față de decizie, argumentând că insolvența în sine nu rezolvă problema financiară dacă nu este însoțită de o strategie clară de finanțare pe termen lung. Aceștia solicită garanții că salariile nu vor fi tăiate și că condițiile de lucru nu se vor deteriora. De asemenea, sindicatele cer implicarea directă a municipalității în identificarea de noi surse de finanțare pentru operatorul de transport.
Cetățenii Bucureștiului au primit cu precauție vestea intrării STB în insolvență. Deși mulți dintre ei au subliniat că transportul public este vital pentru naveta zilnică, unii și-au exprimat îngrijorarea că procedura ar putea duce, pe termen mediu, la reduceri de personal sau la scumpirea biletelor. Autoritățile locale au dat asigurări că, pe perioada insolvenței, tarifele la transportul public vor rămâne neschimbate.
Ce prevede planul de reorganizare
Planul de reorganizare a STB prevede restructurarea datoriilor către ANAF prin eșalonarea plăților și eliminarea unei părți din penalități. De asemenea, municipalitatea intenționează să aloce fonduri suplimentare pentru reînnoirea parcului auto, astfel încât să se reducă costurile de exploatare și mentenanță. Un alt obiectiv îl reprezintă digitalizarea sistemului de taxare și optimizarea rutelor pentru a crește eficiența.
Experții în domeniul transportului public estimează că, dacă planul de reorganizare este respectat, STB ar putea ieși din insolvență în doi-trei ani. Până atunci, compania va funcționa sub supravegherea unui administrator judiciar, care va avea rolul de a gestiona resursele financiare și de a negocia cu creditorii. Succesul acestei proceduri depinde în mare măsură de voința politică a autorităților locale și de capacitatea de a atrage fonduri europene pentru modernizarea infrastructurii de transport.
Perspectiva pe termen lung
Intrarea STB în insolvență reprezintă un moment de cumpănă pentru transportul public din București. Dacă procedura va fi gestionată corect, ea poate oferi societății o șansă reală de redresare. În caz contrar, riscul de faliment rămâne deschis, cu consecințe grave pentru milioane de călători care depind zilnic de autobuze, tramvaie și troleibuze. Autoritățile au subliniat că protejarea serviciului public de transport rămâne o prioritate absolută, indiferent de etapa procedurală în care se află operatorul.
