România a pierdut statutul de țară cu cea mai puțină utilizare de pesticide din Uniunea Europeană, locul nostru fiind luat de Suedia. Datele statistice oficiale din 2023 arată că țara noastră a înregistrat un consum de pesticide de 1,04 kilograme pe hectar, în creștere cu 13% față de anul precedent, când nivelul era de 0,92 kilograme pe hectar. Această majorare a plasat România pe poziția a doua în clasamentul european al celor mai curate alimente, fiind devansată de statele nordice care au menținut politici stricte de utilizare a substanțelor chimice în agricultură.
Până în prezent, România era considerată țara cu cea mai curată mâncare din Uniunea Europeană, datorită utilizării minime a substanțelor chimice în agricultură. Comparativ, țări precum Belgia, Olanda sau Germania folosesc de până la 5-7 ori mai multe pesticide pe hectar decât România. Chiar și așa, creșterea înregistrată în ultimul an a fost suficientă pentru ca Suedia să ne depășească în topul oficial al Eurostat, confirmând astfel că poziția de lider european în acest domeniu a fost pierdută definitiv.
Ce arată cifrele oficiale
Conform datelor publicate de instituțiile europene, Suedia a reușit să mențină un nivel scăzut al consumului de pesticide, în timp ce România a înregistrat o creștere notabilă. Deși țara noastră rămâne mult sub media europeană, tendința de creștere a îngrijorat specialiștii în agricultură durabilă. Aceștia atrag atenția că adoptarea unor practici intensive, similar celor din vestul Europei, ar putea duce la contaminarea solului și a apelor subterane, cu efecte negative pe termen lung asupra sănătății populației și a biodiversității.
Pe de altă parte, agricultorii români susțin că majorarea utilizării de pesticide este determinată de presiunea tot mai mare a bolilor și dăunătorilor, agravate de schimbările climatice. Secetele prelungite și temperaturile extreme din ultimii ani au creat condiții propice pentru proliferarea unor specii dăunătoare care în trecut nu reprezentau o amenințare majoră. Fără intervenții chimice, spun aceștia, recoltele ar fi compromise în totalitate, iar fermierii ar fi nevoiți să renunțe la culturi întregi.
Paradoxul importurilor de alimente
În ciuda faptului că România produce alimente cu unul dintre cele mai mici niveluri de pesticide din Europa, producția internă nu este suficientă pentru a hrăni populația. Țara noastră importă masiv legume, fructe și alte produse agricole din Germania, Italia, Olanda, Belgia și Austria, țări care utilizează cantități mult mai mari de substanțe chimice. Potrivit datelor oficiale, legumele și fructele importate pot conține reziduuri de pesticide de până la 17 ori mai mari decât cele produse local, ceea ce reprezintă un adevărat paradox al pieței alimentare românești.
Acest paradox arată că, deși România are potențialul de a deveni un exportator important de alimente ecologice, infrastructura și investițiile în agricultură nu țin pasul cu cererea internă. Specialiștii estimează că ar fi nevoie de cel puțin 20.000 de hectare de solarii moderne pentru a acoperi necesarul de legume al populației și pentru a reduce dependența de importuri. Dezvoltarea acestor capacități ar necesita însă investiții masive și un cadru legislativ stabil, capabil să ofere predictibilitate fermierilor.
Perspectiva agriculturii românești
Pierderea poziției de lider european în ceea ce privește alimentele cu cele mai mici reziduuri de pesticide ar trebui să fie un semnal de alarmă pentru autorități. Experții în domeniu consideră că România trebuie să investească urgent în agricultura ecologică și în metode alternative de protecție a plantelor, precum biotehnologiile și agricultura regenerativă. Aceste abordări ar putea menține producția agricolă la niveluri optime fără a recurge la substanțe chimice din ce în ce mai multe.
În același timp, consumatorii români devin tot mai conștienți de beneficiile alimentelor sănătoase și sunt dispuși să plătească mai mult pentru produsele certificate ecologic. Cererea tot mai mare pentru astfel de produse ar putea stimula fermierii să adopte practici mai sustenabile, revenind astfel în topul european al celor mai curate alimente. Rămâne de văzut dacă autoritățile și industria agricolă vor reuși să transforme această oportunitate într-o strategie coerentă pe termen lung, capabilă să readucă România pe primul loc în clasamentul european.
Surse: zfcorporate.ro, banisiafaceri.ro, observatornews.ro
