Donald Trump a impus o taxă de 100.000 de dolari pentru vizele H-1B
Președintele Statelor Unite, Donald Trump, a anunțat în septembrie 2025 introducerea unei taxe exorbitante pentru vizele de muncă H-1B, cele mai utilizate de lucrătorii străini cu înaltă calificare din domeniul tehnologic. Taxa, stabilită la 100.000 de dolari, a vizat direct absolvenții străini, inclusiv pe cei români, care doresc să rămână în SUA după finalizarea studiilor pentru a lucra în sectoare precum tehnologia informației, ingineria sau cercetarea. Măsura a stârnit controverse imense și a fost contestată imediat de companiile tech și de organizațiile pentru drepturile imigranților.
Viza H-1B este principalul canal pr care absolvenții internaționali, inclusiv cei din România, pot face tranziția de la statutul de student la cel de angajat în SUA. Companii precum Google, Microsoft, Amazon și mii de startup-uri recrutează anual absolvenți străini prin acest program. Taxa de 100.000 de dolari, dacă ar fi rămas în vigoare, ar fi făcut practic imposibilă angajarea de către firmele mici și mijlocii și ar fi redus drastic șansele tinerilor români de a-și construi o carieră în Statele Unite.
Un judecător federal a anulat taxa în iunie 2026
Pe 8 iunie 2026, un judecător federal american a anulat decizia președintelui Trump de a impune taxa de 100.000 de dolari pentru vizele H-1B. Decizia instanței din Boston a fost salutată de industria tech și de mii de absolvenți străini care așteptau să afle dacă pot rămâne să muncească în SUA. Judecătorul a considerat că taxa depășește atribuțiile executive și încalcă principiile legii federale privind imigrația, care stabilește costurile vizei la un nivel mult mai scăzut.
Deși taxa a fost declarată ilegală, cazul a arătat cât de fragilă este situația imigranților calificați în SUA. Administrația Trump a anunțat că va contesta decizia și că va căuta alte căi legislative pentru a restricționa accesul străinilor pe piața muncii americane. Pentru absolvenții români, situația rămâne incertă, deoarece politicile privind imigrația pot să se schimbe rapid, în funcție de evoluția luptei politice de la Washington.
Cum funcționează viza H-1B și cine este eligibil
Viza H-1B este destinată lucrătorilor străini cu calificare înaltă care ocupă poziții specializate care necesită cel puțin o diplomă de licență. Programul are un contingent anual de 85.000 de vize, dintre care 20.000 sunt rezervate absolvenților cu diplomă de masterat sau doctorat obținută în SUA. Cererea depășește de multe ori oferta, iar selecția se face prin loterie. Angajatorul american trebuie să sponsorizeze candidatul și să demonstreze că postul respectiv necesită calificări speciale.
Pentru absolvenții români, parcursul tipic începe cu obținerea unei vize de student, urmată de un an de lucru autorizat prin programul OPT. După această perioadă, mulți aplică pentru H-1B pentru a-și prelungi șederea. Taxa de 100.000 de dolari, dacă ar fi fost aplicată, ar fi căzut în sarcina angajatorului sau a angajatului, în funcție de negociere. Majoritatea firmelor mici nu ar fi putut suporta această sumă, ceea ce ar fi redus opțiunile absolvenților străini la marile corporații.
Impactul asupra absolvenților români din SUA
România are o diasporă tot mai educată în SUA, mulți tineri mergând să studieze la universități americane cu burse sau prin programe de schimb. Domeniile preferate sunt informatica, ingineria, științele economice și matematica. Până la introducerea taxei, mulți dintre acești absolvenți reușeau să se angajeze la firme din Silicon Valley sau din alte hub-uri tech. Măsura lui Trump a creat panică în rândul studenților români, care au început să caute alternative, fie în Europa, fie în Canada, unde politicile de imigrație sunt mai permisive.
Chiar și după anularea taxei, climatul general rămâne tensionat. Administrația americană a luat și alte măsuri pentru a limita programele de muncă pentru străini, iar procesarea vizelor H-1B a devenit mai lentă și mai birocratică. Unii absolvenți români au raportat că angajatorii americani au devenit reticenți în a sponsoriza vize, de teama unor viitoare schimbări legislative. Această incertitudine îi determină pe mulți să ia în calcul revenirea în România sau relocarea în țări cu politici mai stabile.
Alternative pentru absolvenții care vor să muncească în străinătate
Pentru absolvenții români care doresc să lucreze în străinătate, există opțiuni alternative la piața muncii americane. Canada oferă programe de imigrație express entry pentru forță de muncă calificată, iar procesul este mult mai rapid și mai puțin costisitor. Uniunea Europeană, prin programul Blue Card, facilitează angajarea lucrătorilor calificați în statele membre, inclusiv în Germania, Olanda sau Irlanda, care au sectoare tech puternice. Marea Britanie, deși a părăsit UE, oferă în continuare vize pentru lucrători calificați.
În România, sectorul tech a crescut semnificativ în ultimii ani, iar salariile din IT au devenit competitive la nivel european. Mulți absolvenți care au lucrat în SUA se întorc acasă și găsesc poziții bine plătite la firme locale sau la sucursalele multinaționalelor. Experiența americană rămâne valoroasă, dar din ce în ce mai mulți tineri realizează că pot construi cariere de succes fără să plece de acasă, evitând astfel incertitudinea politică și costurile ridicate ale vieții din SUA.
Surse: ziare.com, euronews.ro, agerpres.ro, observatornews.ro, 220.ro, digi24.ro
