O nouă taxă care schimbă piața băuturilor
Începând cu data de întâi septembrie 2026, băuturile răcoritoare cu un conținut ridicat de zahăr vor fi taxate suplimentar în România. Potrivit legislației adoptate, produsele care conțin cel puțin cinci grame de zahăr la o sută de mililitri vor fi supuse unei accize de zero virgulă opt lei pe litru. Măsura, care face parte dintr-un pachet mai larg de fiscalizare, a stârnit controverse în industrie și reacții mixte din partea consumatorilor. Autoritățile susțin că scopul este reducerea consumului de zahăr și îmbunătățirea sănătății publice.
Cum va funcționa taxa
Taxa va fi aplicată la nivel de producător sau importator, ceea ce înseamnă că prețul final plătit de consumator va crește. Pentru o sticlă de două litri de suc, taxa suplimentară va fi de aproximativ un virgulă șaizeci de lei. În cazul băuturilor energizante sau a celor cu conținut ridicat de cofeină, suma ar putea fi și mai mare. Estimările oficiale arată că impactul bugetar al noii taxe va fi de aproximativ trei sute douăzeci de milioane de lei în primele patru luni de aplicare.
Reacția industriei băuturilor răcoritoare
Patronatul din industria băuturilor răcoritoare a reacționat vehement, adresând o scrisoare deschisă președintelui și prim-ministrului. Reprezentanții industriei susțin că sectorul este deja afectat de creșterea TVA-ului și de inflația generalizată, iar o taxă suplimentară ar putea duce la scăderea vânzărilor și la concedieri. Ei mai argumentează că mulți producători au investit deja în reducerea zahărului din rețete, iar taxa i-ar penaliza pe cei care au făcut eforturi în acest sens.
Efectul asupra consumatorilor
Pentru consumatorii obișnuiți, noua taxă se va traduce în prețuri mai mari la raft. O familie care cumpără regulat băuturi răcoritoare s-ar putea confrunta cu o creștere a cheltuielilor lunare de câteva zeci de lei. Pe de altă parte, specialiștii în nutriție salută măsura, considerând că orice stimulent financiar care reduce consumul de zahăr este benefic pe termen lung. România are una dintre cele mai ridicate rate de consum de băuturi îndulcite din Europa, cu aproximativ optzeci de litri pe persoană anual.
Modele din alte țări
Taxa pe zahăr nu este o noutate în Europa. Marea Britanie a introdus o astfel de taxă în 2018, iar rezultatele arată o scădere semnificativă a zahărului din băuturi. Franța, Ungaria și Belgia au implementat măsuri similare. Experiența acestor țări sugerează că, deși industria se plânge inițial, în timp se adaptează prin reformularea produselor. Rămâne de văzut dacă România va urma același parcurs sau dacă măsura va fi amendată sub presiunea lobby-ului industrial.
Experienta altor tari sugereaza ca taxa pe zahar are efecte pozitive pe termen lung. In Marea Britanie, consumul de zahar din bauturi a scazut semnificativ dupa introducerea taxei in 2018. Franta, Ungaria si Belgia au implementat masuri similare cu rezultate comparable. Criticii din Romania argumenteaza, insa, ca industria locala este mai fragila si ca o taxa prea mare ar putea duce la pierderea locurilor de munca. Ramane de vazut daca guvernul va gasi un echilibru intre sanatatea publica si interesele economice.
In paralel cu taxa pe zahar, autoritatile analizeaza introducerea unor etichetari obligatorii care sa avertizeze consumatorii asupra continutului ridicat de zahar. Aceasta masura, deja aplicata in mai multe tari UE, ar creste transparenta si ar permite consumatorilor sa faca alegeri mai informate. Industria alimentara se opune si acestei initiative, argumentand ca etichetarea suplimentara ar creste costurile de productie si ar afecta vanzarile.
Surse: A1.ro, Economica.net, Tion.ro
