Ungaria discută cu România despre cumpărarea gazelor naturale care vor fi extrase din perimetrul Neptun Deep, în Marea Neagră. Ministrul ungar al economiei și energiei, István Kapitány, a anunțat consultările într-un moment în care guvernul condus de Péter Magyar pregătește reducerea dependenței de importurile rusești. Producția proiectului românesc este programată să înceapă în 2027, însă discuțiile anunțate nu reprezintă, deocamdată, un contract de livrare.
Budapesta caută furnizori și rute alternative
Ministrul ungar a explicat că discuțiile au vizat măsurile necesare pentru ca țara sa să poată cumpăra și importa gaze din Marea Neagră. Anunțul privește pregătirea unei posibile relații comerciale, fără să precizeze o cantitate convenită, un preț sau o dată fermă pentru primele livrări către consumatorii din Ungaria.
În paralel, Budapesta intenționează să dezvolte cooperarea energetică cu Croația. În acest caz, obiectivele prezentate includ stabilirea condițiilor comerciale și asigurarea capacității necesare pentru transport prin conducte. Diversificarea presupune, așadar, atât identificarea gazului disponibil, cât și existența infrastructurii prin care acesta poate ajunge efectiv la cumpărător, în condiții negociate între părți.
Péter Magyar contestă avantajul gazului rusesc
Premierul Péter Magyar susține că achizițiile din Rusia nu mai oferă Ungariei avantajul de preț invocat în trecut. El a arătat că tarifele gazelor rusești depind, la rândul lor, de cotațiile de pe piețele de energie. Din această perspectivă, diversificarea furnizorilor ar putea permite și negocierea unor tarife de tranzit mai avantajoase.
Poziția aparține actualului premier, Péter Magyar, și nu trebuie confundată cu cea a fostului șef al guvernului, Viktor Orbán. Executivul anterior se opusese renunțării la combustibilii rusești, invocând costurile reduse. Pe 4 noiembrie, ministra de externe Anita Orbán a anunțat intenția Ungariei de a opri importurile de gaze rusești până în toamna anului 2027.
Ce înseamnă Neptun Deep pentru oferta regională
Proiectul este dezvoltat de OMV Petrom și Romgaz, fiecare cu o participație de 50%, iar investițiile sunt estimate la aproximativ 4 miliarde de euro. Volumul total estimat este de circa 100 de miliarde de metri cubi de gaze naturale. Acesta reprezintă dimensiunea resurselor proiectului, nu o cantitate disponibilă integral pentru vânzare într-un singur an.
După atingerea capacității maxime, producția anuală ar putea ajunge la aproximativ 8 miliarde de metri cubi. Consumul anual al Ungariei este estimat la circa 8,5 miliarde de metri cubi. Apropierea dintre cele două valori arată importanța regională a proiectului, dar nu înseamnă că întreaga producție românească va fi destinată pieței ungare sau rezervată acesteia. Producția estimată trebuie diferențiată de volumele care vor putea fi contractate de fiecare cumpărător. Între începutul extracției și atingerea nivelului maxim există, de asemenea, etape operaționale; calendarul unui eventual import nu poate fi dedus doar din anul anunțat pentru primele gaze.
Gazoductul Tuzla–Podișor leagă proiectul de rețeaua națională
Transportul gazelor din Marea Neagră către consumatori presupune conectarea producției marine la sistemul național. Planul de dezvoltare publicat de Transgaz pentru perioada 2024–2033, în versiunea actualizată în septembrie 2025, prevedea introducerea primelor volume din Neptun Deep prin gazoductul Tuzla–Podișor începând din toamna anului 2027. Acesta este calendarul estimat al infrastructurii românești, distinct de negocierile comerciale purtate de Ungaria.
Documentul indica volume anuale estimate de aproximativ 8,16 miliarde de metri cubi care ar urma să intre în rețeaua națională de transport. Perimetrul Neptun Deep acoperă 7.500 de kilometri pătrați și se află la circa 160 de kilometri de țărm, în ape cu adâncimi cuprinse între 100 și 1.000 de metri. Amplasarea explică rolul conexiunii dintre exploatarea marină și conductele de pe uscat.
Resursele marine, importante și pentru aprovizionarea României
Planificarea transportului de gaze ține seama și de evoluția producției interne existente. Prognozele citate de Transgaz pentru perioada până în 2030, cu perspectivă până în 2050, anticipau scăderea producției de gaze de pe uscat. În aceste condiții, menținerea unei dependențe reduse a României față de importuri era legată de exploatarea rezervelor descoperite în Marea Neagră.
Neptun Deep are astfel o miză internă, pe lângă interesul manifestat de potențialii cumpărători din regiune. Gazele marine sunt prevăzute să intre în sistemul românesc de transport, iar proiectul este dezvoltat în comun de cele două companii participante. Pentru Ungaria, această ofertă viitoare se înscrie în căutarea unor alternative la furnizarea din Rusia, alături de cooperarea cu Croația pentru condiții comerciale și transport.
Surse: Antena 3 CNN; Digi24
