Centrala Nuclearoelectrică de la Cernavodă se confruntă cu cea mai gravă criză din istoria sa de funcționare. Unitatea 2, unul dintre cele două reactoare ale centralei, mai poate funcționa aproximativ cinci zile în condițiile actuale, după care va fi oprită din cauza nivelului critic al Dunării. Directorul Romeo Urjan a confirmat situația alarmantă și a precizat că măsurile de urgență luate de autorități ar putea prelungi funcționarea cu câteva zile suplimentare. Anunțul vine într-un context deja tensionat, după ce Unitatea 1 a fost oprită la finalul lunii iulie din exact același motiv.
Nivelul Dunării, la cel mai scăzut nivel din ultimele decenii
Dunărea a atins un nivel fără precedent de scăzut în această vară, pe fondul secetei prelungite care a afectat întreaga Europă. Debitul fluviului a scăzut atât de mult încât centrala nucleară de la Cernavodă, care folosește apa Dunării pentru răcirea reactoarelor, nu mai poate funcționa în condiții de siguranță. Specialiștii spun că nivelul actual al apei este cel mai scăzut înregistrat în ultimele câteva decenii, iar prognozele meteorologice nu sunt deloc favorabile.
Directorul Romeo Urjan a declarat că situația este la limită și că orice scădere suplimentară a debitului va face imposibilă funcționarea Unității 2. El a precizat că reactorul nu a mai fost oprit până în prezent, dar măsura poate fi revocată în orice moment dacă parametrii de siguranță nu mai sunt respectați. Experții în energie nucleară subliniază că oprirea unui reactor nu este o decizie luată ușor, dar siguranța este prioritară.
Unitatea 1, deja oprită la sfârșitul lui iulie
La sfârșitul lunii iulie 2026, Nuclearelectrica a anunțat oprirea controlată și deconectarea Unității 1 de la Sistemul Energetic Național. Decizia a fost luată pe data de douăzeci și nouă iulie, când nivelul Dunării a scăzut sub pragul critic. Oprirea Unității 1 a redus capacitatea de producție a centralei la jumătate, adică la aproximativ șapte sute de megawați. Acum, cu Unitatea 2 amenințată și ea cu închiderea, Cernavodă ar putea produce zero megawați.
Această situație este deosebit de periculoasă pentru sistemul energetic național, deoarece centrala de la Cernavodă asigură aproximativ douăzeci la sută din producția de electricitate a României. Pierderea ambelor reactoare ar crea un deficit uriaș de energie, într-un moment în care țara se află deja în stare de alertă energetică. Autoritățile au început deja să importe electricitate din Ucraina și din alte țări vecine pentru a compensa deficitul.
Măsuri disperate pentru prelungirea funcționării
Pentru a câștiga timp, autoritățile și specialiștii de la Cernavodă au luat măsuri de urgență fără precedent. Printre acestea se numără detonarea stâncii Pârjoaia, o formațiune care blochează parțial fluxul apei în zona centrală, și amplasarea de baraje plutitoare pentru a canaliza apa rămasă către conductele de răcire ale reactoarelor. Aceste operațiuni sunt complexe și riscante, dar pot asigura funcționarea Unității 2 pentru câteva zile în plus.
Premierul interimar Ilie Bolojan a confirmat că autoritățile iau în calcul toate opțiunile și că se lucrează la soluții tehnice pentru a preveni oprirea completă a centralei. El a precizat că România primește ajutor din partea Ucrainei sub formă de exporturi de energie electrică, dar că acestea nu pot compensa pe termen lung pierderea producției de la Cernavodă. Specialiștii sunt sceptici că măsurile de urgență vor fi suficiente dacă nu vor avea loc ploi semnificative în bazinul Dunării.
Implicații pentru securitatea energetică
Oprirea completă a centralei nucleare de la Cernavodă ar fi un eveniment fără precedent în istoria energetică a României. Cele două reactoare, fiecare cu o capacitate de aproximativ șapte sute de megawați, reprezintă o sursă stabilă și curată de energie. Pierderea lor ar forța țara să se bazeze pe termocentrale pe cărbune și gaze naturale, care sunt mai poluante și mai scumpe. De asemenea, importurile de energie ar crește semnificativ, punând presiune asupra balanței comerciale.
Elena Mateescu, directorul Administrației Naționale de Meteorologie, a declarat că prognoza nu este deloc bună pentru următoarele săptămâni. Seceta este așteptată să continue, iar precipitațiile vor fi insuficiente pentru a reface nivelul Dunării. În aceste condiții, specialiștii în energie cred că oprirea Unității 2 este doar o chestiune de zile. Autoritățile au început să pregătească scenarii de urgență, inclusiv raționalizarea energiei pentru marii consumatori industriali.
Perspective pentru perioada următoare
Directorul Romeo Urjan a dat asigurări că personalul centrală ia toate măsurile necesare pentru a asigura siguranța reactorului, indiferent de decizia finală privind oprirea. El a subliniat că siguranța nucleară este prioritatea absolută și că orice decizie va fi luată în conformitate cu protocoalele internaționale. Reactorul poate fi repornit odată ce nivelul Dunării revine la parametrii normali, dar acest lucru depinde exclusiv de evoluția vremii.
Criza de la Cernavodă este un semnal de alarmă cu privire la vulnerabilitatea sistemului energetic românesc la schimbările climatice. Deși centrala nucleară este o sursă de energie curată și eficientă, dependența ei de apa Dunării a devenit o slăbiciune majoră într-o perioadă de secetă extremă. Experții susțin că România trebuie să investească urgent în diversificarea surselor de energie și în modernizarea infrastructurii pentru a evita astfel de crize în viitor.
Surse: DCNews.ro, PrimaPagina.ro, RomaniaTV.net, StiriPeSurse.ro, Nuclearelectrica
