Preşedintele Consiliului Naţional al PSD, Vasile Dîncu, a criticat proiectul național România Educată inițiat de președintele Klaus Iohannis, susținând că ar putea fi ”un proiect splendid”, dar care nu va schimba nimic în România ”dacă nu vor exista câteva condiții importante pentru punerea acestuia în aplicare”.
”Acest proiect are ca merit important faptul că recunoaște o mare criză a Educației pe care o trăim astăzi în România și faptul că deschide calea către a regândi acest proces în România.
A durat cam mult realizarea acestui proiect. În urmă cu 7 ani a fost început acest proiect pentru a fi abandonat pentru doi ani, dar acum a apărut din nou pentru că există banii din PNRR.
PSD nu a fost primit de președinte la consultări ca partid politic, dar social-democrații, cei care suntem în comisiile de educație, am fost acolo, am discutat cu președintele, am lăsat și câteva propuneri, dar după dezbaterea de ieri din Guvern am observat că există un pericol al politizării.
După ce am discutat la Palatul Cotroceni cu comisiile parlamentare, a spus la conferința de presă câteva lucruri care erau în progres pentru această strategie: că nu a vrut să facă din el un proiect politic și că este un proiect național care are nevoie de un ciclu educațional care să fie pus în practică”, a spus Dîncu.
De asemenea, social-democratul a criticat și declarația premierului Florin Cîțu, potrivit căreia ”România Educată este România liberală”.
„Este o gravă neînțelegere a politicilor publice pentru un premier. A mai spus că face cadru legislativ, dar este imposibil să faci așa ceva”, a completat Dîncu.
„Dacă nu apare o co-responsabilitate pentru această strategie, astfel încât să nu schimbăm curricula școlară sau sistemul de învățământ din an, această strategie va fi moartă și va rămâne un vis. Dacă Cîțu va transforma acest proiect într-o strategie politică, atunci cu siguranță această strategie va fi moartă.
Din perspectiva conținutului, noi am propus câteva lucruri și sunt câteva lucruri importante care ar trebui adăugate acestei strategii și pe care, în mod normal, niciun specialist nu le-ar respinge. În primul rând: reducerea inegalităților. Mulți copii vin din familii afectate de sărăcie și este foarte important ca în aceste situații să perfecționăm acest cadru.
Am mai vorbit și despre principiul exigenței: nu mai finanțăm școli, licee, universități care nu reușesc să aibă cifre medii de promovabilitate. Ar trebui să ne uităm și la învățământul privat și să nu mai finanțăm ce nu corespunde doar pe acest principiu, că toată lumea ar trebui să termine școala. De asemenea, finanțarea ar trebui diferențiată în funcție de rezultate. Cred că această strategie nu va avea succes în viitor fără aceste principii de calitate.
Nu a fost valorificat în această strategie ceea ce am învățat de la această criză a pandemiei. Școala noastră a fost încercată puternic. 30% din copii nu au făcut școală online și avem nevoie în următorii ani de învățământ de tip remedial. Nu avem adaptată curricula la învățământul online, profesorii nu sunt pregătiți pentru asta și de aceea strategia trebuie să fie adaptată la această nouă realitate pentru că în viitor ne vom reîntoarce la aceste probleme și vom avea din nou aceste valuri. În această strategie nu avem aceste lucruri, dar putem completa.
Strategia, din păcate, nu este realistă.
Multe societăți nu au fonduri suficiente pentru a finanța Educația, și atunci Guvernul ar trebui să vină cu un ajutor pentru că școala nu poate fi lăsată la nivelul sărăciei.
Învățământul universitar nu este trecut în acest proiect, decât foarte vag, iar noi avem nevoie de o strategie și aici. Este nevoie ca această strategie să lege învățământul universitar de cercetare pe piața muncii.
Statul nu poate finanța la infinit specializări care nu folosesc nimănui. Avem rezultate dezastruoase și nu știm nici în ce viitor ce va face România, ce profesii vor alege copii.
Un lucru care trebuie să se regăsească în mod obligatoriu în acest proiect este prezența învățământului pentru diaspora. Trebuie să vedem că se nasc mai mulți copii în afara țării care se întorc în localitățile mari. Acești copii nu cunosc limba română, se acomodează greu și astfel ajung să abandoneze școala. Este o mare risipă. Noi trebuie să facem colaborări cu Ministerul Educației din Spania, Germania, Italia. Trebuie să învestim în învățarea limbii române pentru a păstra identitatea română acolo”, conchide Vasile Dîncu, conform psnews.ro
