Indemnizația pentru creșterea copilului nu se stabilește doar în funcție de ultimul salariu primit înaintea nașterii. Calculul pornește de la media veniturilor nete din 12 luni eligibile ale ultimilor doi ani anteriori nașterii, iar în această bază pot intra mai multe categorii de câștiguri.
În 2026, cuantumul este de 85% din media respectivă, între limitele prevăzute de lege. Din suma astfel stabilită se reține contribuția de asigurări sociale de sănătate, de 10%. De aceea, indemnizația aprobată și banii care ajung efectiv la părinte nu reprezintă aceeași valoare.
Ce venituri sunt acceptate la calcul
Potrivit regulilor din OUG nr. 111/2010, sunt luate în considerare veniturile din salarii și cele asimilate salariilor. Aici intră câștigurile obținute în baza unui contract individual de muncă, dar și alte sume încadrate fiscal în aceeași categorie.
Sunt eligibile și veniturile din activități independente, inclusiv cele realizate ca persoană fizică autorizată, dacă respectă condițiile legale. O altă categorie este cea a drepturilor de proprietate intelectuală, în care pot intra veniturile din drepturi de autor.
Lista cuprinde, de asemenea, veniturile din activități agricole, silvicultură și piscicultură, în condițiile legislației fiscale. Nu este suficientă existența unei încasări: contează încadrarea acesteia în categoria fiscală eligibilă și documentele prin care este dovedită.
Se pot cumula salariul și alte câștiguri
Dacă părintele obține în aceeași perioadă venituri din mai multe surse eligibile, acestea pot fi cumulate. De exemplu, veniturile salariale pot fi luate în calcul împreună cu cele din activități independente, dacă sunt îndeplinite cerințele legii.
Baza de calcul este formată din veniturile nete, nu din totalul brut al încasărilor. Pentru fiecare tip de activitate se aplică regulile fiscale corespunzătoare, iar documentele justificative trebuie să reflecte sumele care pot fi efectiv incluse în medie.
Prin urmare, două persoane cu salarii similare pot avea indemnizații diferite dacă una dintre ele a realizat și alte venituri eligibile. Diferența depinde de câștigurile documentate în intervalul relevant, nu de simpla existență a unei activități suplimentare.
Perioadele în care părintele nu a lucrat
Cele 12 luni eligibile nu trebuie să fie exclusiv luni cu un contract de muncă activ. Legislația permite luarea în considerare a anumitor perioade asimilate, în care solicitantul nu a realizat venituri din categoriile enumerate, dar s-a aflat într-o situație recunoscută de lege.
Printre exemple se numără anumite perioade de șomaj indemnizat, concedii medicale, concedii pentru creșterea copilului și perioade de studii. Acestea pot contribui la îndeplinirea condiției celor 12 luni din ultimii doi ani anteriori nașterii.
Încadrarea se verifică pentru situația concretă a fiecărui solicitant. Existența plafonului minim al indemnizației nu înlocuiește condițiile de eligibilitate: mai întâi trebuie stabilit dreptul la prestație, apoi cuantumul care poate fi acordat.
Formula de calcul și limitele din 2026
După stabilirea celor 12 luni eligibile, se determină media veniturilor nete aferente acestora. Indemnizația reprezintă 85% din această medie, cu respectarea plafonului minim de 1.651 de lei și a plafonului maxim de 8.500 de lei lunar.
Pentru o medie netă lunară de 2.000 de lei, aplicarea procentului de 85% conduce la o indemnizație de 1.700 de lei înainte de CASS. La o medie de 5.000 de lei, suma stabilită înaintea contribuției este de 4.250 de lei.
Dacă rezultatul formulei depășește limita legală, indemnizația este plafonată la 8.500 de lei. Pragurile se aplică la stabilirea prestației, înainte de reținerea contribuției pentru sănătate. Exemplele sunt orientative și presupun îndeplinirea condițiilor de acordare.
Cât rămâne după reținerea CASS
Din august 2025, indemnizația pentru creșterea copilului este supusă unei contribuții de sănătate de 10%. Pentru indemnizația de 1.700 de lei din primul exemplu, contribuția este de 170 de lei, iar suma rămasă este de 1.530 de lei.
La indemnizația de 4.250 de lei, CASS este de 425 de lei, ceea ce lasă 3.825 de lei. Pentru plafonul maxim de 8.500 de lei, reținerea este de 850 de lei, iar suma după contribuție ajunge la 7.650 de lei.
La limita minimă de 1.651 de lei, calculul procentual conduce la aproximativ 1.486 de lei rămași după contribuție. Este important ca bugetul familiei să pornească de la suma efectiv încasată, nu doar de la cuantumul stabilit înaintea acestei rețineri.
Documentele pentru dosar diferă după sursa veniturilor. Pot fi necesare adeverințe de la angajator sau plătitorul de venit, documente și declarații fiscale, precum și acte pentru perioadele asimilate. Lista trebuie verificată la instituția care primește dosarul, în funcție de situația profesională a părintelui.
Surse: Digi24
