Verdictul avocaților, după revoluția fiscală: Ce se va întâmpla cu salariile angajaților și ce drepturi vor avea

Trecerea contribuțiilor de la angajator la angajat a stârnit revolta mediului de afaceri. Deși multe companii au anunțat că vor majora salariile angajaților pentru a susține această trecere, avocații trag un semnal de alarmă. Se pare că firmele se tem de alte măsuri legislative și caută alte soluţii decât majorarea salariului brut, cum ar fi sisteme de bonusare sau acte adiţionale temporare.

„Un salariu brut mărit prin act adiţional la contractul de muncă nu mai poate fi redus ulterior. Companiile vor să menţină netul, dar se tem să nu fie păcălite, să nu aibă o surpriză neplăcută la anul. De exemplu, taxa de solidaritate este acum 2,25% din brut, dar dacă se face 7% anul viitor? De aceea angajatorii se uită la acte adiţionale temporare, sisteme de bonusare“, a spus la ZF Live Alina Timofti, Tax Partner în cadrul NNDKP.

Aceeași părere o are și Luminiţa Dima, Partener NNDKP, coordonator al practicii de dreptul muncii. Aceasta amintește că Ordonanța de Urgență poate fi respinsă sau modificată în Parlament, lucru ce poate duce la creșterea sarcinii fiscale pentru angajator și micșorarea sarcinii pentru angajat.

„Noi le propunem diferite soluţii, în funcţie de sistemul relaţiilor de muncă din companie, dacă au sindicat sau nu, cum s-au negociat salariile. Poţi modifica brutul prin acte adiţionale temporare astfel încât să asiguri reversibilitatea condiţiilor. Să poţi rediscuta adaptarea salariilor în funcţie de eventualele noi modificări de anul viitor.“

Vezi și DACIA are mare concurență: Ce GIGANT vrea să detroneze DUSTER și ce super mașină a lansat

O întrebare repetată în ultima vreme a fost de ce au fost introduse aceste modificări legislative, care este scopul lor.

În opinia reprezentanţilor NNDKP, statul încearcă în acest fel să amelioreze colectarea, aflată la un nivel extrem de scăzut în România, în condiţiile în care acţiunea de neplată va deveni prin lege infracţiune în sistemul de reţinere la sursă.

„Eu cred că e nevoie de îmbunătăţirea colectării. Dar corectăm o incapacitate de control prin modificări legislative. În mod normal trebuia informatizat ANAF pentru a creşte colectarea, nu aplicate astfel de metode“, a precizat Alina Timofti.

Avocaţii atrag atenţia că practic, legal, nu există nicio obligaţie pentru angajator să majoreze brutul, totul bazându-se pe buna-credinţă.

Cele două părţi implicate trebuie să negocieze şi să găsească o soluţie avantajoasă pentru fiecare dintre ele.

În ceea ce priveşte varianta în care angajatorul nu menţine netul şi angajatul se adresează instanţelor de judecată, el are şanse mici să câştige dacă firma la care lucrează a urmărit toţi paşii din lege, a iniţiat negocieri şi a acoperit procedurile legale.

„O potenţială scădere a netului nu vine din vina angajatorului, ci dintr-o modificare legisla­tivă“, a adăugat Alina Timofti.

Vezi și Mutare fulger pregătită de Digi și Samsung: De ce vor beneficia utilizatorii începând cu luna februarie

În acest context, judecătorul va analiza contractele de muncă, contractele colective şi va ţine cont de principiul bunei-credinţe. El este obligat să facă dreptate, dar în limitele legii, aşa că  îşi va adapta aparatul de judecată la situaţia în fapt, se va uita în dosar şi în funcţie de probe va judeca, a completat Luminiţa Dima.

Într-un astfel de conflict, avocaţii angaja­tului pot obţine în instanţă cel puţin obligaţia angajatorului de a negocia, în timp ce avocaţii angajatorului vor susţine că nu există obligaţie legală de a modifica brutul. „Angajatul poate merge în instanţă, dar trebuie văzut cum era reglementat salariul brut, dacă au fost negociate clauze aplicabile pentru astfel de situaţii. În contractul de muncă apare brutul, dar eu ca angajat pot dovedi că am negociat de fapt netul? Pentru că atunci pot susţine în instanţă să mi se păstreze netul“, a mai spus partenerul NNDKP.

În opinia ei, vor fi sigur multe procese dacă firmele nu menţin nivelul salariilor nete, dar majoritatea companiilor nu vor să reducă veniturile angajaţilor, ci caută doar soluţii pentru a nu suporta consecinţe nejustificate asupra acţiunii lor în bună-credinţă.

Din această perspectivă, varianta bonusării nu poate funcţiona pe termen lung şi nici nu acoperă integral pierderea suferită de angajaţii care obţin mare parte din venituri din sporuri, care se aplică la salariul de bază.

Vezi și Informații CUTREMURĂTOARE! Înșelătoria care ar fi provocat DECESUL Stelei Popescu

„Puţini angajatori vor să dea bonusuri pentru că ştiu că nu acoperă pierderea de la net“, a adăugat Luminiţa Dima.

Practic, cea mai simplă soluţie este majorarea brutului prin act adiţional la contractul de muncă, dar orice modificare ulterioară a sarcinilor fiscale în defavoarea angajatorului îl va impacta negativ pe acesta.