Viceguvernatorul Băncii Naționale a României, Cosmin Marinescu, a lansat un avertisment sever privind efectele războiului din Orientul Mijlociu asupra economiei românești, vorbind despre apariția "Inflației Ormuz" care ar putea duce la scumpiri masive la combustibili și energie.
Un șoc exogen fără cauze monetare
Conform declarațiilor viceguvernatorului BNR, situația energetică actuală reprezintă exact genul de șoc exogen, lipsit de cauze monetare, pe care băncile centrale ar trebui, teoretic, să-l "treacă cu vederea", cel puțin deocamdată. Cu toate acestea, sunt deosebit de importante atât elaborarea unor scenarii de risc asociate prognozelor, cât și comunicarea eficientă a abordărilor de politică monetară.
Conjunctura actuală este una complicată, date fiind situația fiscală fragilă și instabilitatea politică recentă din România, factori care își pun amprenta și asupra politicii monetare. Marinescu subliniază că deciziile mecanice de creștere sau relaxare a dobânzii ar putea fi dăunătoare economiei în acest context incert.
Evoluția prețului petrolului și impactul asupra inflației
Prețul petrolului Brent în luna martie 2026 a fost, în medie, de aproximativ 103 dolari pe baril, cu circa 50% peste cel din primele două luni ale anului. În aprilie, prețul a crescut la circa 115 dolari pe baril, iar prognoza EIA pentru trimestrul II indică un nivel de peste 110 dolari pe baril.
"Prețurile de consum resimt acest șoc aproape instantaneu și chiar anticipat, în special pe canalul combustibililor. Însă, cele mai expuse la o accelerare pe termen mai lung sunt costurile de producție, care vor presa în continuare asupra prețurilor de consum", a explicat viceguvernatorul BNR.
Pentru finalul acestui an, estimările indică creșteri de 1,5 – 2 puncte procentuale ale inflației – denumită "Inflația Ormuz" – peste traiectoriile de inflație proiectate în absența șocului din Golf. Spectrul riscurilor este însă mult mai profund, având în vedere incertitudinea privind evoluția conflictului.
Perturbări majore în lanțurile de aprovizionare
Războiul provoacă deja perturbări majore în lanțurile de aprovizionare globale, producătorii europeni raportând cea mai mare prelungire a termenelor de livrare din ultimii aproape patru ani. Indicatorii conjuncturali surprind această deteriorare, indicele Purchasing Managers (PMI) privind activitatea economică în zona euro evidențiind o încetinire semnificativă.
Aceste perturbări afectează direct economia României, care este puternic dependentă de importurile de energie și de bunuri intermediate din zona euro. Costurile de transport și logistică au crescut substantial, iar aceste majorări se vor reflecta în prețurile finale pentru consumatori.
Implicații pentru politica monetară a BNR
Viceguvernatorul Marinescu a subliniat că băncile centrale se confruntă cu o dilemă complexă. Pe de o parte, inflația în creștere ar necesita o înăsprire a politicii monetare. Pe de altă parte, încetinirea activității economice cauzată de șocul energetic ar putea necesita măsuri de stimulare.
"Cu sau fără armistițiu durabil, războiul din Orientul Mijlociu alimentează incertitudini severe, antrenând creșterea inflației, în tandem cu încetinirea activității economice", a precizat oficialul BNR. Această combinație de stagnare economică și inflație ridicată, cunoscută sub numele de stagflație, reprezintă un scenariu deosebit de dificil pentru politica monetară.
Analiștii economici consideră că BNR va trebui să adopte o poziție de așteptare în perioada următoare, monitorizând îndeaproape evoluția prețurilor petrolului și efectele asupra economiei reale. Orice decizie de modificare a dobânzii cheie va depinde de persistența șocului energetic și de reacția economiei la presiunile inflaționiste.
Surse: Adevărul.ro, Opinii BNR, HotNews
