România înregistrează cea mai ridicată pondere din Uniunea Europeană atât în cazul persoanelor care nu-și permit o masă cu carne, pui, pește sau echivalent vegetarian o dată la două zile, cât și în privința celor care nu-și permit o conexiune la internet acasă. Datele publicate în ediția din 2026 a raportului „Cifre cheie privind condițiile de viață în Europa” arată diferențe importante între statele membre, iar țara noastră se află pe ultimele locuri la mai mulți indicatori esențiali, potrivit Capital.ro.
1 din 5 români nu are bani de o masă consistentă
Datele pentru 2025 arată că 8,5% dintre cetățenii UE nu-și permiteau să consume o dată la două zile o masă care să conțină carne, pui, pește sau un echivalent vegetarian. Diferențele dintre statele membre sunt considerabile. Cea mai redusă pondere a fost înregistrată în Cipru, unde numai 1,2% dintre persoane se aflau în această situație. La polul opus se află România, unde 18,1% dintre persoane nu-și permiteau o astfel de masă o dată la două zile, cea mai mare proporție raportată la nivelul Uniunii Europene.
Această cifră de 18,1% este cu mult peste media europeană și reflectă starea de sărăcie structurală în care trăiește o parte semnificativă a populației. Aproximativ unul din cinci români pune hrana de bază pe ultimul loc în buget, fiind nevoit să renunțe la proteinele esențiale pentru o alimentație echilibrată. Consecințele asupra sănătății sunt grave, de la malnutriție la boli cronice cauzate de o dietă deficitară.
Accesul la internet, un alt lux pentru mulți români
Accesul la internet reprezintă o altă componentă analizată prin prisma posibilităților financiare ale populației. La nivelul Uniunii Europene, 2% dintre persoane nu-și permiteau în 2025 o conexiune la internet pentru uz personal la domiciliu. Finlanda a înregistrat cea mai redusă pondere dintre statele analizate, de numai 0,1%. România s-a aflat la extrema opusă, cu 6,2% dintre persoane care nu-și permiteau financiar o conexiune la internet pentru uz personal acasă. Este cea mai ridicată pondere dintre statele membre ale Uniunii Europene.
În era digitală în care accesul la internet este esențial pentru educație, angajare și accesul la servicii publice, faptul că peste 6% dintre români nu pot plăti o conexiune este alarmant. Această situație creează un cerc vicios: fără internet, este mai greu să găsești un loc de muncă, să te informezi sau să accesezi servicii online, ceea ce perpetuează sărăcia.
Activitățile de agrement, un vis îndepărtat
Participarea la activități de petrecere a timpului liber reprezintă o altă cheltuială pe care o parte dintre europeni nu și-o pot permite în mod regulat. În 2025, această problemă afecta 12,1% dintre persoanele din Uniunea Europeană. și în acest caz există diferențe ample între state. Croația a înregistrat cea mai mică pondere, de 3,9%, în timp ce Grecia s-a situat la celălalt capăt al clasamentului, cu 27,3% dintre persoane care nu-și permiteau să participe în mod regulat la o activitate de agrement.
România nu a fost menționată explicit ca lider negativ la acest capitol, dar datele privind veniturile și cheltuielile sugerează că o parte semnificativă a populației renunță la activități de recreere pentru a acoperi cheltuielile de bază. O gospodărie care alocă peste 80% din venituri pentru hrană, utilități și transport nu mai are resurse pentru cultură, sport sau vacanțe.
Cauzele situației defavorabile
România se află în această poziție din cauza unei combinații de factori: venituri mici, inflație ridicată, disparitțăți regionale uriașe și un sistem de protecție socială insuficient. Salariul mediu net, deși a crescut nominal, rămâne printre cele mai mici din Uniunea Europeană. Prețurile la alimente de bază, energie și medicamente au crescut constant, erodând puterea de cumpărare a categoriilor vulnerabile.
În mediul rural, situația este și mai gravă. Oamenii trăiesc din agricultura de subzistență, pensii mici și ajutoare sociale. Fără o sursă stabilă de venit, o masă consistentă devine un lux, nu o normă. Copiii din aceste familii cresc cu deficiențe nutriționale care le afectează dezvoltarea fizică și intelectuală, perpetuând ciclul sărăciei.
Soluții posibile
Experții în politici sociale recomandă o serie de măsuri pentru reducerea sărăciei alimentare. Creșterea salariului minim, indexarea pensiilor cu inflația reală și extinderea programelor de ajutor alimentar pentru familiile vulnerabile sunt doar câteva dintre ele. De asemenea, accesul gratuit la internet pentru gospodăriile sărace ar putea fi un instrument de incluziune digitală, similar cu programele existente în alte state europene.
Datele Eurostat sunt un avertisment clar că, deși economia României crește la nivel macro, beneficiile nu ajung la toți cetățenii. Politicile publice trebuie să se concentreze pe reducerea inegalităților și pe asigurarea unui nivel de trai decent pentru fiecare, nu doar pentru cei aflați în zona de vârf a distribuției veniturilor.
